Rusia s-a menținut intens concentrată asupra războiului hibrid împotria Europei toată vara, în ciuda tuturor obstacolelor. Nu doar că atacurile militare asupra Ucrainei s-au intensificat luna trecută, devenind tot mai letale pentru civili, dar Rusia pare să-și fi amplificat și campania de sabotaj din Europa. De această dată, principalele ținte au fost obiective militare și din industria apărării, scrie BBC într-o analiză-inventar a celor mai recente atacuri ale statului agresor contra Europei.
La o lună după ce pe aeroportul din Leipzig, folosit de Ucraina pentru transportul de echipamente militare, au fost descoperite drone încărcate cu explozibili, ministrul german de interne a declarat că „Rusia este responsabilă”. Vladimir Putin cere dovezi, ca de fiecare dată, iar oficialii săi califică acuzația drept „absurdă”.
Dronele au fost, însă, doar începutul spectaculos. În restul lunii august a urmat o serie de incendii suspecte la obiective din industria apărării, din Italia până în Estonia.
Unele dintre țările afectate au acuzat deja Rusia. Altele continuă investigațiile, iar unele incendii ar putea fi considerate în cele din urmă accidente, exact impresia pe care asemenea atacuri sunt concepute să o lase. Ministrul polonez de interne este categoric.
„Există foarte, foarte multe semnale că Rusia își schimbă strategia și își intensifică activitățile, inclusiv acțiunile teroriste și de sabotaj”, a declarat Marcin Kierwinski, avertizând populația să rămână vigilentă.
Campania din august în Europa
Calendarul evenimentelor, pe baza analizei BBC:
- 4 august, Germania: Este descoperită prima dronă pe aeroportul din Leipzig.
- 10 august, Bulgaria: Un incendiu de proporții izbucnește într-un depozit al companiei din industria apărării EMCO, la Triavna. Într-un comunicat, compania a amintit exploziile produse anterior la obiectivele sale și investigate pentru posibile legături cu Rusia. „Eroarea umană este exclusă”, a transmis compania.
- 13 august, Italia: Un incendiu la KNDS Ammo Italy, în apropiere de Roma, provoacă o explozie puternică. Procurorul local investighează o posibilă intervenție din exterior, potrivit ziarului La Repubblica. Oficial, parchetul a confirmat doar că a fost deschis un dosar pentru dezastru din culpă împotriva unor „persoane necunoscute”.
- 15 august, Estonia: Fabrica Milrem Robotics din Tallinn, care, potrivit Kyiv Post, furnizează drone Ucrainei, este cuprinsă de flăcări. Doi suspecți sunt arestați. Prim-ministrul eston, Kristen Michal, spune că anchetatorii tratează „cu toată seriozitatea” posibilitatea unui sabotaj rusesc.
- 25 august, Slovacia: Poliția anunță că a dejucat un atac cu foc împotriva unui producător de drone deținut de ucraineni și că a confiscat o „cantitate mare de amestec incendiar”. Compania acuză Rusia, iar poliția arestează trei suspecți despre care spune că „urmau ordine”. Slovacia este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei în Europa.
- 30 august, Polonia: Țara, una dintre principalele ținte ale operațiunilor de sabotaj, raportează alte două incendii. Unul s-a produs la Lublin, la o companie care produce componente pentru elicoptere. Prim-ministrul Donald Tusk a spus că incendierea intenționată „nu poate fi exclusă”. Atacul asupra producătorului de drone WB Group este mai clar. Un bărbat mascat este surprins de camerele de supraveghere în timp ce aruncă dispozitive incendiare. Tusk îl descrie drept o „continuare a acțiunilor de escaladare ale Rusiei”.
Tiparul a continuat și în septembrie. Doi bulgari au fost arestați la München, în Germania, fiind suspectați că au aruncat dispozitive incendiare dintr-o mașină asupra companiei din industria apărării Rhode & Schwartz.
De ce se întâmplă acum?
Atacurile asupra obiectivelor militare și din industria apărării nu sunt ceva nou, deși printre acțiunile de sabotaj atribuite anterior Rusiei s-au numărat și ținte mai greu de explicat, precum un magazin IKEA și un magazin de vopsele din Polonia. Noutatea este acum concentrarea unui număr atât de mare de cazuri într-un interval scurt.
„Intensitatea atacurilor asupra obiectivelor militare pe care am văzut-o în ultimele câteva săptămâni este neobișnuită”, spune Daniela Richterova, de la Departamentul de Studii de Război al King's College. Ea leagă această intensificare de evoluțiile din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Practic, am văzut Ucraina ducând războiul în Rusia și lovind adânc pe teritoriul rusesc. Rușii sunt sub presiune și trebuie să facă ceva”.
Deși unele acte de sabotaj sunt organizate pentru a provoca haos sau teamă, Richterova crede că obiectivul actual al Kremlinului este transmiterea unui mesaj prin constrângere: creșterea presiunii asupra țărilor europene pentru ca acestea să înceteze sprijinul acordat Ucrainei.
După un început lent, Germania a devenit cel mai mare furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina.
Alte teorii
Unii cred că Rusia este mai puțin preocupată să oprească efectiv livrările către Ucraina și mai interesată să testeze punctele slabe ale NATO.
„Rusia testează limitele a ceea ce este acceptabil și strânge informații despre rezultate. Află ce funcționează și ce este vulnerabil”, spune Keir Giles, de la think tank-ul Chatham House. El vede campania de sabotaj drept o pregătire pentru „următoarea etapă” a agresiunii rușilor în Europa.
„Evaluează disponibilitatea țării atacate de a face efectiv ceva în această privință”.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), care monitorizează cazurile de sabotaj, indică o creștere anterioară a numărului de asemenea incidente în 2024, când aliații Ucrainei au început să-i permită să folosească arme occidentale pentru lovituri mai adânc pe teritoriul Rusiei.
2024 a fost anul complotului cu colete-capcană, când Rusia a fost acuzată că a trimis în Marea Britanie și Polonia pachete care conțineau explozibili lichizi. Unul dintre ele a luat foc cu puțin timp înainte de a fi încărcat într-un avion cargo DHL. Se crede că operațiunea a fost un test pentru ceva mult mai amplu.
„A fost un salt clar în ceea ce privește disponibilitatea lor de a provoca victime în masă”, spune Giles. Pasul a fost atât de grav încât Casa Albă a contactat Kremlinul și i-a cerut să se oprească. Rusia testase limita și o găsise.
Atacurile au continuat, însă. Presa germană a citat, vineri, un raport al poliției federale care enumeră peste 165 de cazuri suspecte de sabotaj înregistrate în acest an în întreaga țară, fără să precizeze cine ar fi responsabil pentru ele.
Cine sunt presupușii sabotori?
Relatări din Germania sugerează că bărbații care au transportat și lansat dronele de pe aeroportul din Leipzig erau ruși și că cel puțin unul dintre ei ar fi intrat în țară special pentru această operațiune. Ar fi un caz neobișnuit.
Majoritatea atacurilor de sabotaj din Europa au fost comise de intermediari recrutați de Rusia, așa-numiții „sabotori la comandă”. Aceștia sunt de obicei vorbitori de rusă din foste state sovietice, recrutați online și motivați de bani, nu de convingeri politice.
Într-un caz documentat de BBC în Polonia, sabotorii plătiți luptaseră anterior ca voluntari de partea Ucrainei. Se presupune că persoanele care îi coordonează rămân în general în Rusia și conduc operațiunile online.
IISS i-a comparat pe acești intermediari cu dronele kamikaze: sunt ieftini, pot fi trimiși în număr mare și sunt considerați dispensabili. Amatorii pot fi, însă, neglijenți sau imprudenți. În cazul complotului cu colete-capcană, unul dintre participanți nu a reușit să găsească punctul de ridicare, iar întreaga operațiune a trebuit abandonată.
Prin urmare, dacă Rusia a trimis într-adevăr profesioniști pentru lansarea dronelor de la Leipzig, acest lucru sugerează că urmărea precizie și succes. În realitate, dispozitivele par să fi funcționat defectuos.
NATO se confruntă cu o campanie în stil sovietic
Operațiunile de sabotaj ale Rusiei par desprinse din manualele Războiului Rece. Cercetările Danielei Richterova arată că listele sovietice de ținte pentru sabotaj conțineau obiective foarte asemănătoare, iar agenții sabotori erau folosiți aproape în același mod.
Ideea, spune ea, era ca pe timp de pace să fie desfășurate atacuri de mică amploare, greu de atribuit, care urmau să se intensifice în caz de război.
„Cred că încă ne aflăm în zona gri dintre cele două, dar tipul de atacuri pe care le-am văzut în ultimele săptămâni micșorează această zonă”, spune ea. „Și cred că acest lucru crește riscul a ceea ce ar putea urma”.
În timp ce NATO încearcă să găsească un răspuns, întrebări precum câte atacuri mici și individuale trebuie să se producă înainte ca ele să fie considerate o agresiune rusească susținută, care necesită o reacție, rămân fără răspuns. Poate cel mai mare risc dintre toate este cel al unei escaladări accidentale.
Ce s-ar fi întâmplat dacă acel colet ar fi explodat în aer și ar fi provocat prăbușirea avionului? Ce s-ar fi întâmplat dacă drona de la Leipzig ar fi doborât un avion?
„Cred că s-ar putea ajunge la un atac de proporții”, spune Richterova. „Iar atunci NATO, în actualul climat de securitate extrem de tensionat, nu ar mai putea ignora situația și ar fi obligată să reacționeze”.