Shake-ul de whey băut după o ieșire lungă cu bicicleta sau după o sesiune de intervale pe pistă completează aportul de proteine al zilei. Recenziile de specialitate nu arată însă că proteina luată în plus ar face un alergător sau un ciclist mai rapid ori mai rezistent. Întrebarea din titlu pornește, prin urmare, de la totalul zilnic de proteină de care are nevoie corpul. Numărul de shake-uri se deduce abia la final, ca diferență între acest total și ce aduce deja mâncarea.
Calculul are două etape: prima stabilește necesarul zilnic în funcție de greutatea corporală, iar a doua arată cât din acest necesar acoperă mesele obișnuite și cât rămâne, eventual, pentru supliment. Necesarul se poate acoperi integral din alimente. Whey-ul are deci rolul unei soluții practice pentru zilele aglomerate sau pentru intervalul de după antrenament, când o masă completă nu e la îndemână. Odată stabilită cantitatea zilnică de pudră, alegerea între proteină whey în cutii de 1 și 2 kg ține mai ales de ritmul de consum. Ambalajele din prima categorie au, în practică, puțin sub un kilogram, între 900 și 942 g, iar cele din a doua între 2 și 2,3 kg, detaliu care contează când estimezi câte porții conține o cutie.
De la kilogramele corpului la gramele de proteină pe zi
Pentru sporturile de anduranță, intervalul recomandat în prezent este de 1,2-2,0 g de proteină pe kilogram de greutate corporală pe zi, potrivit unei recenzii narative publicate în Frontiers in Nutrition. Un alergător sau un ciclist de 70 kg ajunge astfel la 84-140 g de proteină pe zi, iar poziția fiecăruia în acest interval larg depinde de obiectiv. Pentru comparație, EFSA a stabilit pentru adulții din populația generală o valoare de referință de 0,83 g pe kilogram corp pe zi, adică 58 g pentru aceeași greutate. Pentru menținerea sau creșterea masei musculare, poziția de consens a Societății Internaționale de Nutriție Sportivă (ISSN) consideră că 1,4-2,0 g/kg pe zi ajung la majoritatea celor care fac sport. Pentru același sportiv de 70 kg, pragul de jos urcă la 98 g, iar cel de sus rămâne la 140 g.
Ambele recomandări provin din recenzii ale studiilor făcute pe adulți activi și reprezintă un consens al specialiștilor, nu rezultatul unui studiu clinic nou. Formula de calcul nu face distincție între alergare și ciclism, fiindcă ambele sunt sporturi de anduranță. Diferențele apar în organizarea zilei: ciclistul care iese la ture de câteva ore are de obicei mai puțin timp pentru mese în zilele lungi, în timp ce alergătorul cu antrenamente scurte, dimineața înainte de serviciu, are nevoie de o variantă rapidă după duș.
Calculul pe kilogram este simplu, dar estimarea a ceea ce aduc deja mesele unei zile obișnuite cere mai multă atenție. Pentru această a doua parte ajută un calculator de proteine, cum este cel oferit de un magazin online de suplimente sportive, împreună cu un tabel al alimentelor bogate în proteine. Cu ele se poate verifica dacă meniul obișnuit atinge deja necesarul înainte ca suplimentul să intre în discuție.
Cât whey într-o porție pentru un alergător sau un ciclist de 70 kg
Pentru o singură porție, ISSN propune ca reper aproximativ 0,25 g de proteină pe kilogram corp sau, în valori absolute, 20-40 g de proteină de calitate. La 70 kg, formula pe kilogram dă în jur de 18 g de proteină, puțin sub capătul inferior al intervalului absolut, pentru o masă sau un shake de după antrenament.
Pudra nu este proteină pură, iar asta schimbă cantitatea care trebuie cântărită. Whey-ul concentrat conține 70-80% proteină, deci pentru 18 g de proteină sunt necesare aproximativ 23-26 g de pudră, în funcție de produs. Cifra exactă se află pe etichetă, la rubrica cu gramele de proteină pe porție, iar măsura din cutie nu corespunde întotdeauna necesarului unei persoane anume.
Pusă în contextul zilei, o asemenea porție acoperă doar o parte mică din total. Dacă necesarul este de 84-140 g, un shake aduce în jur de 18 g, iar restul vine din micul dejun, prânz, cină și gustări. Din acest motiv, numărul de shake-uri depinde mai mult de cât lipsește din meniu decât de volumul de antrenament.
Carbohidrații vin înaintea proteinei în zilele cu antrenament lung
Pentru performanța la alergare sau pe bicicletă, prioritatea nutrițională rămâne aportul suficient de carbohidrați, care alimentează efortul prelungit. Proteina are un rol complementar, fiindcă proteinele contribuie la menținerea masei musculare, iar locul ei este după efort, nu în locul carbohidraților.
Proteina suplimentară nu pare să îmbunătățească performanța de anduranță, indiferent dacă este consumată zile sau săptămâni la rând ori chiar înainte sau în timpul efortului, conform concluziei recenziei de studii din poziția ISSN. În termeni practici, bidonul din suportul bicicletei și ce iei cu tine la un semimaraton ar trebui gândite în jurul carbohidraților și al hidratării. Shake-ul de whey rămâne pentru intervalul de după antrenament, alături de o masă care completează necesarul zilei.
Câte săptămâni ține o cutie la o porție pe zi
Cu porția de aproximativ 25 g de pudră din calculul de mai sus, care aduce circa 18 g de proteină, o cutie de 900-942 g conține 36-37 de porții, iar una de 2-2,3 kg între 80 și 90. Folosit zilnic, formatul mai mic se termină în puțin peste o lună, iar cel mare ține între două luni și jumătate și trei luni. Pentru un sportiv mai greu, porția crește proporțional, deci numărul de zile scade.
Mulți alergători și cicliști nu au însă nevoie de whey în fiecare zi, ci doar după antrenamentele lungi sau după zilele în care mesele nu au adus suficientă proteină. Cine folosește suplimentul de trei-patru ori pe săptămână, doar după ieșirile solicitante, golește o cutie de 2 kg în aproximativ cinci luni. Pe un asemenea interval merită verificată data de expirare de pe ambalaj înainte de a alege formatul mare.
Surse
Athletes' nutritional demands: a narrative review of nutritional requirements, Frontiers in Nutrition, 2024: https://www.frontiersin.org/journals/nutrition/articles/10.3389/fnut.2023.1331854/full
EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies, Scientific Opinion on Dietary Reference Values for protein, EFSA Journal, 2012: https://doi.org/10.2903/j.efsa.2012.2557
Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei privind mențiunile de sănătate permise, EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32012R0432