Printre condițiile impuse de președintele rus Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina se numără și solicitarea ca liderii occidentali să se angajeze în scris să înceteze extinderea NATO spre est și să ridice o parte din sancțiunile impuse Rusiei, potrivit a trei surse rusești, scrie Reuters, potrivit The Guardian.
Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește să pună capăt celui mai sângeros conflict european de la al Doilea Război Mondial încoace și a arătat o frustrare crescândă față de Putin în ultimele zile, avertizând marți că liderul rus „se joacă cu focul” refuzând să se angajeze în discuții de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forțele ruse înregistrau progrese pe câmpul de luptă.
După ce a vorbit cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili liniile unui acord de pace, inclusiv calendarul unui armistițiu. Rusia spune că elaborează în prezent versiunea memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru.
Guvernele de la Kiev și cele europene au acuzat Moscova că tergiversează în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.
„Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț”, a declarat o sursă rusă de rang înalt, familiarizată cu strategia liderului de la Kremlin.
Cele trei surse rusești au declarat pentru Reuters că Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est - o prescurtare pentru excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei, Moldovei și altor foste republici sovietice.
Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ca unele sancțiuni occidentale să fie ridicate, ca problema activelor suverane rusești înghețate în Occident și ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să fie protejați, au declarat cele trei surse.
Prima sursă a declarat că, dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în propriile condiții, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la informațiile Reuters. Putin și oficialii ruși au afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului - o prescurtare rusească pentru problema extinderii NATO și a sprijinului occidental pentru Ucraina.
Kievul a afirmat în repetate rânduri că Rusiei nu ar trebui să i se acorde drept de veto asupra aspirațiilor sale de a adera la NATO. Ucraina susține că are nevoie ca Occidentul să îi ofere o garanție de securitate solidă, pentru a descuraja orice viitor atac rusesc.
Administrația președintelui Volodimir Zelenski nu a răspuns solicitărilor de a comenta situația.
NATO a declarat, de asemenea, în trecut că nu își va schimba politica „ușilor deschise” doar pentru că Moscova o cere. Un purtător de cuvânt al alianței formate din 32 de membri nu a răspuns întrebărilor Reuters.
Putin a ordonat trimiterea a zeci de mii de soldați în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene.
Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din țară. Deși avansurile Rusiei s-au accelerat în ultimul an, războiul costă scump atât Rusia, cât și Ucraina, în ceea ce privește victimele și cheltuielile militare.
Reuters a relatat în ianuarie că Putin era din ce în ce mai îngrijorat de distorsiunile din economia Rusiei din timpul războiului.
Trump, care se mândrește cu relațiile sale de prietenie cu Putin și și-a exprimat convingerea că liderul rus își dorește pacea, a avertizat că Washingtonul ar putea impune sancțiuni suplimentare dacă Moscova întârzie eforturile de a găsi o soluționare.
Trump a sugerat duminică, pe rețelele sociale, că Putin „a înnebunit complet” declanșând un atac aerian masiv asupra Ucrainei săptămâna trecută.
Prima sursă a declarat că, dacă Putin ar vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, ar avansa mai departe în Ucraina - și că Kremlinul crede că Rusia poate continua să lupte ani de zile, indiferent de sancțiunile și dificultățile economice impuse de Occident.
O a doua sursă a declarat că Putin este acum mai puțin înclinat să facă compromisuri în privința teritoriului și își menține poziția publică conform căreia dorește ca Rusia să revendice integral cele patru regiuni din estul Ucrainei.
„Putin și-a întărit poziția”, a declarat a doua sursă cu privire la chestiunea teritorială.
În iunie anul trecut, Putin a stabilit termenii inițiali pentru încetarea imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile sale NATO și să își retragă toate trupele de pe întregul teritoriu al celor patru regiuni ucrainene revendicate și controlate în mare parte de Rusia.
Pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, Rusia controlează în prezent aproape tot Luhansk-ul, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporijia și Herson. De asemenea, ocupă o fâșie din regiunile Harkov și Sumî și amenință Dnipropetrovskul.