Ce dosare trimit judecătorii români la CJUE? Președintele Curții: „Am primit numeroase întrebări din România”

Instanțele din România au adresat numeroase întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special în dosare privind combaterea fraudei și corupției care afectează fondurile europene, a declarat președintele CJUE, Koen Lenaerts, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. Acesta a descris relația cu sistemul judiciar românesc drept una „extrem de constructivă” și a vorbit despre un dialog constant cu instanțele din țară.

Sabina Iosub, realizator Antena 3 CNN: Ați vorbit despre democrație și statul de drept. Ați subliniat unele probleme sistemice și vă întreb cât de independente sunt, în opinia dumneavoastră, sistemele judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene și unde ați identificat cele mai mari probleme, în ce domenii și de ce natură sunt acestea? 

Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a UE: De fapt, statul de drept și independența justiției reprezintă un punct constant de atenție în toate cele 27 de state membre, peste tot. Inclusiv aici, trebuie să fim permanent vigilenți: justiția nu trebuie doar să fie făcută, ci trebuie și să se vadă că este făcută; aparențele trebuie să fie corecte. Prin urmare, aceasta este o preocupare permanentă. Însă problemele, sau perspectivele din care acestea apar, sunt foarte diferite. Putem vorbi deschis deoarece cazurile respective au fost deja soluționate.

În ceea ce privește România, am primit destul de multe cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare în domeniul combaterii fraudei și corupției. Desigur, atunci când sunt investigate fraude și acte de corupție care ar putea pune în pericol bugetul Uniunii Europene sau interesele financiare ale Uniunii, situația devine deosebit de importantă. Acest lucru poate suna complicat, dar, spus pe înțelesul tuturor, este foarte simplu.

Este vorba despre garantarea faptului că fondurile europene sunt utilizate în scopurile pentru care au fost acordate. Iar dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie să existe servicii de poliție, parchete și instanțe care să poată corecta situația, să recupereze eventual sumele utilizate necorespunzător și să se asigure că pe viitor lucrurile vor funcționa mai bine. Am primit din România mai multe întrebări din partea instanțelor, în special a curților de apel, mai puțin de la instanțele de fond: Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Iași și altele. De asemenea, am avut solicitări și din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu care avem un dialog foarte bun, iar acest lucru este important.

Prin urmare, am oferit mai multe clarificări și precizări, iar în prezent există încă dosare aflate pe rol despre care nu pot vorbi. Totuși, există o relație extrem de constructivă. Am efectuat una dintre vizitele oficiale la care m-am referit mai devreme, în România, la sfârșitul lunii martie. Cu acea ocazie am avut contacte cu toate autoritățile statului: instanțele, Curtea Constituțională, Înalta Curte, președintele, prim-ministrul — înțeleg că între timp guvernul a căzut — ministrul justiției și un număr de parlamentari.

A fost un schimb de opinii în cadrul căruia am discutat despre consolidarea independenței justiției. Am discutat și cu reprezentanți ai mass-media, ceea ce este foarte important, iar eu am susținut o prelegere la Universitatea din București pe această temă. Acest lucru este valabil pentru țara dumneavoastră, dar avem contacte similare în toate statele membre.

De fapt, mâine voi fi la Paris, unde mă voi adresa rețelei consiliilor judiciare din întreaga Uniune Europeană. Va fi prezent Consiliul General al Puterii Judiciare din Spania, Consiliul Superior al Justiției din Belgia și, bineînțeles, Consiliul Superior al Magistraturii din România, care este foarte activ și face o treabă excelentă. Vor participa reprezentanți din toate statele membre. În statele care nu au un astfel de organism, reprezentarea va fi asigurată de oficiali ai ministerelor justiției. Prin urmare, vor fi prezenți în principal oficiali cu responsabilități similare. Toate cele 27 de state membre vor fi reprezentate și vom discuta foarte deschis despre problemele care pot exista în diferitele state membre, despre cerințele care rezultă din jurisprudența noastră și despre toate cazurile pe care le-am analizat. Va fi un seminar de o zi întreagă. Toate aceste activități contribuie la consolidarea statului de drept în statele membre.

Așa cum am spus la început, numai atunci când statele membre dispun de un sistem foarte eficient de protejare a independenței justiției putem avea și o Uniune Europeană în care statele membre au încredere unele în altele și protejează interesele financiare ale Uniunii. Știți că există state membre care contribuie net la buget și alte state care sunt beneficiare nete. De altfel, această situație se poate schimba în timp. Statele membre se pot regăsi predominant într-o categorie sau alta, iar uneori sunt contributori neți în anumite sectoare și beneficiari neți în altele. Este, așadar, o imagine destul de complexă. Menționez acest aspect pentru a înțelege că statele membre care se percep ca fiind contributori neți vor continua să manifeste voința politică de a contribui doar dacă există încredere. Acest lucru poate fi uneori dificil de explicat propriului electorat. Însă guvernele trebuie să poată spune: "Puteți avea deplină încredere că fondurile transferate către statele membre X, Y și Z sunt utilizate în mod corect și exclusiv pentru scopurile pentru care au fost acordate." Și că acest lucru servește interesului comun mai larg. Gândiți-vă la rețelele transeuropene de transport sau la rețelele digitale transeuropene, la infrastructurile virtuale, care presupun investiții uriașe și pe care Uniunea Europeană le finanțează pentru ca întregul sistem să funcționeze în ansamblu.

Întreaga idee de solidaritate, care face parte din construcția europeană încă de la Declarația Schuman din 9 mai 1950 — "realizări concrete care creează mai întâi o solidaritate de fapt" — poate funcționa doar prin intermediul bugetului Uniunii Europene. Iar bugetul Uniunii poate fi acceptat de popoarele Europei, cele aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni, doar atunci când este perceput ca fiind echitabil și utilizat corect. Acesta este motivul pentru care statul de drept este atât de necesar în fiecare stat membru. Pot exista utilizări necorespunzătoare ale fondurilor în orice activitate umană. Acest lucru se poate întâmpla în toate statele membre, nu doar în țara din care proveniți sau în câteva dintre ele, ci în toate. De aceea este esențial ca mecanismele de corecție să fie cu adevărat eficiente și să funcționeze.