India lansează, miercuri, cel mai mare recensământ din lume și primul efectuat în ultimii 15 ani, relatează BBC.
Uriașa operațiune desfășurată în cea mai populată țară din de pe glob se desfășoară în două etape și este considerată cea mai ambițioasă inițiativă de acest fel derulată vreodată.
Recensământul va implica peste trei milioane de funcționari care, timp de un an, vor înregistra fiecare persoană din India.
Participanții vor trebui să răspundă unui chestionar cu 33 de întrebări.
"Care sunt cerealele pe care le consumați în principal?", "Aveți acces la internet sau doar la un telefon mobil?", "Câte cupluri căsătorite locuiesc sub același acoperiș?" și "Locuința dumneavoastră are acoperiș din beton sau din stuf?" sunt câteva dintre întrebările de pe formularul de recensământ.
O țară în care 70% din populație este de vârstă activă
Al 16-lea recensământ al Indiei și al optulea după independența obținută în 1947 va include și date despre caste și este considerat esențial pentru elaborarea politicilor publice, distribuirea ajutoarelor sociale și reprezentarea politică.
Cu o populație de peste 1,4 miliarde de oameni, India a depășit China în 2023, potrivit Agenției de specialitate a Națiunilor Unite.
Vârsta medie de 28 - 29 de ani plasează țara în rândul statelor cu cele mai tinere populații, aproape 70% dintre rezidenți fiind de vârstă activă.
Ultimul recensământ a avut loc în 2011, în condițiile în care cel din 2021 a fost amânat din cauza pandemiei de Covid.
Actuala operațiune va acoperi 36 de state și teritorii administrate federal, peste 7.000 de subdiviziuni, mai mult de 9.700 de orașe și aproape 640.000 de sate.
Recenzorii sunt, de regulă, profesori, angajați ai statului și oficiali locali. Ei vor folosi în premieră aplicații mobile pentru colectarea și încărcarea datelor.
Autoritățile au introdus și auto-recenzarea, permițând locuitorilor să își transmită datele online printr-un portal disponibil în 16 limbi, care generează un ID unic, ce va fi verificat de către recenzori.
Un recensământ în două etape
Vor exista două etape de colectare a datelor prin vizite la domiciliu.
Prima, cunoscută drept Recensământul locuințelor, va permite agregarea informațiilor despre condițiile de locuit, utilități și bunuri ale gospodăriei.
A doua etapă - recensământul efectiv al populației - este programată pentru februarie 2027 și va aduna date detaliate despre demografie, educație, migrație și fertilitate.
Recensământul populației va include și înregistrarea castelor, un subiect sensibil din punct de vedere politic, dezbătut de mult timp.
De la originile sale ca simplă numărătoare în perioada colonială, chestionarul recensământului indian și-a extins treptat aria, reflectând schimbarea priorităților statului.
Cum s-a schimbat recensământul în India, de-a lungul unui secol și jumătate
Prima tentativă, consemnată în 1872, conținea 17 întrebări și era în esență un registru al locuințelor, consemnând cine locuia într-o anumită locație, alături de date de bază precum vârsta, religia, casta și ocupația.
În deceniile următoare, întrebările despre limbă, alfabetizare și ocupație au fost completate cu altele, referitoare la detalii despre activități secundare și dependență economică.
Cunoașterea limbii engleze - o preocupare a administrației coloniale - era una dintre cele 16 întrebări la recensământul din 1901.
Fertilitatea, statutul ocupațional, dependența economică, migrația și căutarea unui loc de muncă au căpătat proeminență, semnalând un interes administrativ tot mai mare pentru comportamentul economic.
După independență, această tendință s-a accentuat: recensămintele din 1951 și 1961 au inclus naționalitatea, strămutarea, proprietatea asupra terenurilor și mai multe categorii ocupaționale.
Din anii '70, recensământul a căpătat o perspectivă pronunțat socio-economică.
În deceniile recente, în special în 2001 și 2011, recensământul a căutat să surprindă economia în proces de modernizare: tiparele de navetă, diferența dintre activitatea principală și cea marginală, implicarea în procese educaționale și date tot mai detaliate despre dizabilitate și fertilitate.
Temeri cu privire la cum vor fi utilizate datele
Pe măsură ce a crescut amploarea colectării de date, au apărut și îngrijorări legate de modul în care aceste informații ar putea fi utilizate.
Unii analiști spun că eforturile recente de construire a unor baze de date, între care Registrul Național al Populației, și revizuirile listelor electorale cresc suspiciunile legate de procesul de înregistrare oficială.
"Deși recensământul nu are nicio legătură cu cetățenia, acest lucru poate genera anxietate, determinând unele familii să raporteze mai multe persoane sau să includă membri migranți absenți, pentru a evita orice excludere", arată KS James, demograf la Universitatea Princeton.
Dincolo de aceste temeri, specialiștii avertizează că guvernul a elaborat politici publice fără o bază recentă privind populația.
În lipsa unui recensământ actualizat, autoritățile s-au bazat pe sondaje vizând aspecte precum cheltuielile de consum și forța de muncă.
Actualul proces este considerat esențial pentru acuratețea clasificării zonelor în rural, urban sau periurban.
În prezent, clasificarea se bazează pe date din 2011, deși multe zone s-au transformat între timp, estompând granițele care stau la baza politicilor publice.
Acest lucru are consecințe directe pentru vastul sistem de asistență socială și cheltuieli publice din țară.
Dacă eligibilitatea pentru programe se bazează pe date eronate sau depășite, numărul beneficiarilor poate fi, de asemenea, estimat greșit, afectând distribuirea resurselor.