Oamenii de știință au descoperit o lume subacvatică extraordinară în Oceanul Atlantic, care ar putea deține cheia înțelegerii modului în care a început viața pe Pământ. Descoperirea Orașului Pierdut oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a studia un sistem hidrotermal care există de peste 120.000 de ani. Acest sit se află la mai bine de 700 de metri sub apă, scrie Daily Galaxy.
Câmpul Hidrotermal al orașului pierdut este situat pe pantele unui munte submarin de-a lungul Dorsalei Medio-Atlantice, un lanț muntos uriaș care traversează Oceanul Atlantic. Spre deosebire de gurile hidrotermale obișnuite, alimentate de căldura vulcanică, Orașul Pierdut funcționează cu energie chimică provenită din mantaua Pământului.
Cercetătorii estimează că acest câmp hidrotermal are o vechime de peste 120.000 de ani, fiind cel mai vechi sit de acest tip descoperit vreodată. Coloanele înalte de rocă carbonatată din acest câmp s-au format printr-un proces geologic numit serpentinizare, în care apa marină reacționează cu rocă fierbinte din adâncurile scoarței oceanice.
Cel mai fascinant aspect al Orașului Pierdut este capacitatea sa de a susține viața microbiană în absența luminii solare și a oxigenului. În acest sit, microorganismele supraviețuiesc consumând metan și hidrogen, substanțe chimice rezultate din reacțiile dintre apa de mare și rocile din manta. Aceste microrganisme trăiesc în întuneric total, bazându-se pe energia chimică a gurilor hidrotermale pentru a supraviețui. Acestea emit fluide calde și alcaline, creând un mediu stabil în care viața prosperă într-unul dintre cele mai extreme colțuri ale planetei.
Deși Orașul Pierdut în sine nu conține resurse minerale valoroase, zonele din apropiere ar putea deveni ținta unor viitoare operațiuni de minerit în adâncuri. Regiunea Dorsalei Medio-Atlantice este cunoscută pentru prezența sulfiților polimetalici, materiale foarte căutate în industria electronică. Totuși, operațiunile de minerit din apropierea gurilor hidrotermale sunt controversate din cauza riscurilor de mediu.
Activitățile miniere pot perturba ecosistemele fragile din jurul gurilor, provocând împrăștierea sedimente și eliberarea de substanțe chimice toxice în apă. Aceste perturbări pot dăuna ecosistemelor din apropiere, chiar dacă operațiunile nu afectează direct gurile hidrotermale. Oamenii de știință sunt îngrijorați că astfel de activități ar putea distruge iremediabil formele de viață unice descoperite în Orașul Pierdut.
În lumina acestor îngrijorări, Convenția privind Diversitatea Biologică a desemnat Orașul Pierdut drept o Zonă Marină cu Importanță Ecologică sau Biologică (EBSA), recunoscându-i importanța pentru biodiversitate și cercetare științifică. Mai mult, UNESCO analizează situl pentru un potențial statut de Patrimoniu Mondial, care ar putea oferi o protecție internațională mai puternică împotriva mineritului și altor activități distructive.