Cele cinci guverne din UE care „demontează” statul de drept în mod intenționat. Raport alarmant

Guvernele a cinci state membre ale Uniunii Europene „erodează constant și intenționat” statul de drept, avertizează una dintre cele mai importante organizații europene pentru libertăți civile, în timp ce standardele democratice se deteriorează în alte șase țări, inclusiv în unele considerate până acum democrații solide, scrie The Guardian.

Pe baza datelor colectate de la peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, organizația Civil Liberties Union for Europe a descris guvernele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia drept „demolatori”, care slăbesc activ statul de drept.

Raportul pe 2026, publicat luni, arată că în Slovacia statul de drept a regresat în toate domeniile, justiție, lupta anticorupție, libertatea presei și echilibrul democratic, sub guvernul populist, autoritar și apropiat de Moscova condus de Robert Fico.

Raportul critică și mecanismele UE, considerându-le în mare parte ineficiente

Situația este similară și în Bulgaria, iar în Ungaria, unde cei 16 ani de putere ai lui Viktor Orbán ar putea lua sfârșit după alegerile din 12 aprilie, țara „rămâne un caz aparte”, continuând să adopte politici tot mai regresive, fără semne de schimbare.

În alte state, precum Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia, toate cu tradiții democratice solide, raportul identifică un declin parțial, fără ca acesta să facă parte dintr-o strategie politică generală.

Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, România și Spania sunt clasificate drept țări „în stagnare”, unde situația statului de drept nu se îmbunătățește, dar nici nu se deteriorează semnificativ.

Și Polonia se încadrează în această categorie, premierul Donald Tusk încercând să repare elemente esențiale ale statului de drept, precum independența justiției, afectate de fostul guvern PiS, însă fiind blocat de veto-uri prezidențiale.

Progresele limitate din Polonia „arată cât de dificil și fragil este procesul de refacere a independenței instituțiilor”, se arată în raport. Singura țară considerată „performer” este Letonia, unde guvernul îmbunătățește activ standardele statului de drept.

93% dintre recomandările din raportul Comisiei pe 2025 sunt reluări din anii anteriori

Raportul critică și mecanismele Uniunii Europene, considerându-le în mare parte ineficiente. Majoritatea statelor nu au transpus în acțiuni concrete recomandările Comisiei Europene.

Astfel, 93% dintre recomandările din raportul Comisiei pe 2025 sunt reluări din anii anteriori, multe fără modificări, iar numărul recomandărilor noi s-a înjumătățit față de 2024.

Din 100 de recomandări analizate, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 au înrăutățit situația.

„Raportul Comisiei ar fi trebuit să genereze acțiuni concrete”, a declarat directoarea executivă a Liberties, Ilina Neshikj, avertizând că simpla repetare a recomandărilor nu va opri declinul.

Raportul critică și instituțiile europene, susținând că în 2025 acestea au reflectat problemele din statele membre, fără a apăra constant drepturile fundamentale.

Unde s-a produs cea mai mare deteriorare în 2025 

Potrivit raportului, în unele cazuri s-a normalizat utilizarea procedurilor legislative accelerate, au fost reduse protecțiile pentru drepturile fundamentale și au existat presiuni asupra organizațiilor de monitorizare.

Cea mai mare deteriorare în 2025 s-a înregistrat în zona „checks and balances”, capacitatea societății civile și a ONG-urilor de a trage la răspundere guvernele.

Mai mult decât atât, au crescut legislațiile restrictive și sancțiunile pentru participarea la proteste interzise. În Ungaria, evenimentele Pride au fost interzise, iar organizatorii, inclusiv primarul Budapestei, au fost investigați.

În Italia, un decret de securitate strict a incriminat blocarea drumurilor și alte forme de protest, consolidând în același timp puterile poliției. În mai multe state, protestatarii pentru climă sau pro-Palestina au fost interziși sau sancționați penal.

Și sistemul de justiție a înregistrat puține progrese, fiind remarcat un discurs politic tot mai critic sau ostil față de instanțe și instituțiile pentru drepturile omului.

Nici în domeniul anticorupției nu s-au făcut progrese semnificative, iar în ceea ce privește libertatea presei, doar câteva state au înregistrat îmbunătățiri. Atacurile asupra jurnaliștilor au crescut în Bulgaria, Croația, Italia, Olanda și mai ales în Slovacia.