Descoperirea făcută de un băiat de 8 ani în curtea casei a schimbat complet ceea ce credeau oamenii de știință
Publicat acum 1 ora si 10 minute
Un grup de cercetători de la Universitatea din Padova şi-au propus să analizeze efectele colaterale ale agoniștilor GLP-1, o clasă de medicamente care imită hormonul natural GLP-1, eliberat de intestin după masă. Aceste medicamente au revoluționat tratamentul diabetului și al obezității şi au devenit din ce în ce mai folosite pe întreaga planetă, dar apar semne ale unor reacții adverse rare la nivelul retinei.
Agoniștii receptorilor GLP-1, clasa din care fac parte semaglutida, liraglutida și tirzepatida, au devenit rapid printre cele mai prescrise medicamente din lume şi au revoluționat gestionarea diabetului de tip 2 și a obezității. Aceștia scad nivelul zahărului din sânge, promovează o pierdere semnificativă în greutate și protejează inima și rinichii, relatează publicaţia La Stampa.
Datele clinice sunt solide, iar beneficiile, pentru marea majoritate a pacienților, depășesc cu mult riscurile. Totuși, în ultimii ani, unele rapoarte, cum ar fi cazul recent al cântărețului britanic Robbie Williams, ridică o întrebare: ar putea aceste medicamente, în unele cazuri, să dăuneze ochilor?
Leziuni ale retininei
Unele studii observaționale și date din farmacovigilența internațională au evidențiat un posibil risc crescut de retinopatie diabetică, degenerescență maculară legată de vârstă neovasculară (nAMD) și neuropatie optică ischemică anterioară non-arteritică (NAION), o afecțiune care poate provoca pierderea permanentă a vederii. Însă nu este clar deocamdată de ce se întâmplă acest lucru și, în special, cine este expus riscului.
Proiectul Godot
În acest sens s-a născut proiectul GODOT, datorită unei finanțări de 50.000 de euro din partea Fundației Roche, ca parte a Apelului pentru Cercetare Independentă, a cărei a zecea ediție va primi proiecte în perioada 4 mai - 7 septembrie 2026. GODOT este condus de Giacomo Rossitto, profesor asociat de Medicină Internă la Departamentul de Medicină al Universității din Padova, împreună cu Dr. Federico Bernardo Rossi, doctorand în Hipertensiune arterială și Biologie Vasculară.
Scopul proiectului, care implică o echipă multidisciplinară de oftalmologi, diabetologi, endocrinologi și cercetători de renume internațional, este de a studia legătura dintre utilizarea medicamentelor anti-obezitate și riscul de boli de vedere şi de a explica originea a ceea ce pare a fi un paradox: agoniștii receptorilor GLP-1 sunt cunoscuți pentru efectele lor protectoare asupra vaselor de sânge, reducând inflamația, îmbunătățind funcția endotelială și scăzând riscul cardiovascular. De ce atunci, la unii pacienți, par să aibă efectul opus în capilarele ochiului?
Scăderea glicemiei
Una dintre cele mai larg acceptate ipoteze este aceea că efectele acute observate în săptămânile care urmează după începerea terapiei sunt legate de rapiditatea cu care aceste medicamente scad glicemia: o scădere bruscă ar putea, la subiecții deja fragili, să declanșeze modificări tranzitorii ale vaselor retiniene. Dar aceasta, explică Rossitto, este doar o posibilă explicație, nu şi singura. Cercetătorii suspectează că mecanismul care stă la baza afectării oculare este o disfuncție a endoteliului, stratul interior al vaselor de sânge. În condiții normale, endoteliul produce substanțe care mențin vasele „în echilibru”: pe de o parte, molecule care le dilată (cum ar fi oxidul nitric), pe de altă parte, molecule care le contractă (cum ar fi endotelina-1). Dacă acest echilibru este perturbat, vasele devin instabile și se pot deteriora.
Medicamentele anti-obezitate, în special în primele săptămâni de terapie, ar putea modifica acest echilibru în vasele retinei, crescând nivelul de endotelină-1 și reducând oxidul nitric.
Pentru a testa această ipoteză, este nevoie de o tehnologie de imagistică extrem de avansată: Oftalmoscopia cu iluminare completă cu optică adaptivă (AO-FIO), un instrument deja disponibil la Spitalul Sant'Antonio din Padova, capabil să fotografieze capilarele ochiului cu o rezoluție foarte mare, fără a fi nevoie de agenți de contrast sau alte proceduri invazive. Acest instrument nu este complet nou, dar finanțarea Fundației Roche va ajuta la actualizarea sa din punct de vedere tehnic, permițându-i să detecteze nu numai modificările structurale, ci și pe cele funcționale.
Trei fotografii pentru a surprinde schimbările
Studiul își propune să implice 68 de pacienți adulți cu diabet zaharat - atât obezi, cât și non-obezi - toți care urmează să înceapă tratamentul cu agoniști ai receptorilor GLP-1 pentru prima dată. Fiecare pacient va fi evaluat în trei momente: înainte de începerea administrării medicamentului, la o săptămână după și la trei luni după începerea tratamentului.
La fiecare vizită, se vor efectua imagistici cu optică adaptivă, un test cu lanternă, un test simplu de efort și administrarea unui vasodilatator cu acțiune scurtă (pentru a testa răspunsurile retiniene dependente de endoteliu și independente de endoteliu). Se va preleva o probă de sânge pentru a măsura markerii biochimici vasculari și se va efectua o tonometrie arterială periferică. „Cele două fotografii de aproape, la o săptămână și trei luni mai târziu”, a declarat cercetătorul, „ne vor permite să distingem ceea ce ar putea fi un efect acut legat de scăderea glicemiei de un posibil efect mai lent și mai prelungit pe care medicamentele îl exercită asupra retinei pe termen lung.”
O privire spre viitor
GODOT este un studiu pilot, dar este conceput pentru a pune bazele unui studiu mai amplu. „Dacă am putea înțelege pe deplin cauzele afectării retinei”, a adăugat Rossitto, „ar fi posibil, prin studii suplimentare, mai ample, să distingem persoanele expuse riscului de cele care nu prezintă niciun risc. Acest lucru ne-ar permite apoi să concepem instrumente de screening precoce, strategii preventive și, chiar mai târziu, noi terapii pentru a proteja vederea pacienților diabetici și obezi tratați cu agoniști ai receptorilor GLP-1.”