Cercetătorii au descoperit cum să „editeze” ADN-ul, pentru a elimina bolile genetice. Există o problemă etică: „designul de bebeluși”

Oamenii de știință americani au reușit să pună la punct ceea ce e considerată cea mai precisă metodă de editare genetică (de modificare a genelor), de până acum. Conform unui studiu recent, cercetătorii universității Columbia au găsit „dovezi preliminare” că genomurile embrionilor umani pot fi modificați fără a deteriora celulele ADN, o descoperire care oferă potențial pentru corectarea - direct din faza embrionară - a mutațiilor genetice care provoacă afecțiuni de inimă, demență sau boli ereditare.

Tehnica poartă numele de „editarea bazelor din ADN” („base editing”, în original) și se deosebește de metodele folosite în prezent, precum CRISPR/Cas9, care au fost asociate cu apariția unor anomalii cromozomiale și cu deficiențe ale mecanismelor de reparare a ADN-ului. Astfel, „precizia” sa mai ridicată, face ca tehnica „base editing” să fie mai potrivită pentru viitoarele aplicații în domeniul medical.

„Am obținut informații importante despre dezvoltarea embrionară timpurie și despre mecanismele de reparare a ADN-ului în această etapă. Chiar și pentru aceste lucruri, a meritat să facem studiul”, a spus cercetătorul Dieter Egli, care face de 20 de ani cercetări în domeniul celulelor stem.

Egli s-a referit la tehnica „editării bazelor din ADN” și a precizat că una dintre principalele motivații din spatele dezvoltării tehnologiei de editare a bazelor din ADN este posibilitatea de eliminare, la nivel genetic, a unor boli cu potențial letal.

În același timp, cercetătorul american a menționat că această tehnologie nu trebuie supraestimată, deoarece ea poate fi folosită pentru a corecta „doar o cantitate mică de mutații”.

O astfel de tehnică - și mai ales potențialul ei de a vindeca anumite boli și defecte genetice încă de la nivel embrionar - provoacă, în același timp, și controverse, dacă această tehnologie nu va putea fi folosită pentru „design de bebeluși” ori „îmbunătățirea genetică” a nou-născuților.

Gil Eyal, profesor de sociologie, a precizat că tehnologia din studiul lui Egli, se referă, cel puțin în acest mment, doar la corectarea unor mutații genetice precise și nicidecum la „îmbunătățiri” genetice de tipul „Vreau să am un copil cu ochi albaștri”.

Universitatea Columbia se confuntă, în același timp, și cu reduceri bugetare semnificative: În 2025, administrația Trump a anulat acordarea către instituție de granturi federale și contracte în valoare de circa 400 de milioane de dolari.

Cercetarea în domeniul editării bazelor din ADN este încă la început, iar cercetătorul Dieter Egli consideră că va dura cel puțin 10 ani până când această tehnologie va fi disponibilă publicului larg.