Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi fost consilier prezidenţial, consideră că "cine ar folosi primul arma nucleară, indiferent de conflict, ar fi izolat instantaneu în întreaga lume", după ce OMS a avertizat asupra riscului unui incident nuclear în Orientul Mijlociu. "Nu cred că aşa ceva se poate întâmpla, o lovitură directă cu arma nucleară", a afirmat Cristian Diaconescu la Antena 3 CNN.
"Este o gândire după intervenţia în Ucraina. Cine ar folosi primul arma nucleară, indiferent de conflict, ar fi izolat instantaneu în întreaga lume. De exemplu, China a trecut în strategia lor de securitate naţională: niciodată China nu va fi prima care va lovi cu arma nucleară. Nu cred că aşa ceva se poate întâmpla, o lovitură directă cu arma nucleară.
Dar, există posibilitatea, ca odată ce se loveşte o instalaţie, se folosesc buster bunker, bombele acelea de penetrare foarte puternice, încercând să se distrugă acolo unde Iranul ar avea instalaţiile de îmbogăţire a uranului. Este vorba, se pare de 440 kg, la care Iranul n-a vrut să renunţe. S-a pus la masa negocierii în discuţie, 440 kg îmbogăţite la 60%. Arma nucleară este cu îmbogăţire la 90%. Iranul a refuzat la masa negocierii, iar în 2 luni a început această criză.
Deci, acolo ar putea, chiar dacă nu se doreşte direct, să se genereze o situaţie la care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) trebuia să transmită un astfel de mesaj", a declarat Cristian Diaconescu.
Avertismentul OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ia în considerare riscul unui incident nuclear ca unul dintre scenariile conflictului din Orientul Mijlociu, relatează Politico. Personalul ONU monitorizează consecințele atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene și menține o „pregătire sporită” pentru amenințările legate de radiații, a declarat Hanan Balkhi, director regional al OMS pentru Mediterana de Est.
Organizația își actualizează îndrumările pentru personal în cazul unui incident nuclear, inclusiv recomandări privind evaluarea riscurilor pentru sănătate și măsuri de protejare a populației. „Personalul este pregătit pentru un incident nuclear, inclusiv un atac asupra unei instalații nucleare sau utilizarea de arme”, a remarcat ea.
Potrivit acesteia, pagubele ar putea afecta regiunea și întreaga lume, iar consecințele s-ar resimți timp de decenii. Ca exemple, ea a citat accidentul nuclear de la Cernobîl din 1986 și bombardamentele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki, care au ucis între 110.000 și 210.000 de oameni.