Economia fragilizată a Rusiei nu a reușit să își revină, chiar dacă majorarea prețului petrolului în timpul conflictului din Orientul Mijlociu a adus venituri suplimentare la bugetul Kremlinului, deja afectat de cheltuielile de război, scrie Financial Times, care îl citează pe șeful serviciului de informații militare al Suediei.
Thomas Nilsson, directorul Serviciului suedez de informații militare și securitate, a declarat pentru Financial Times că Rusia ar avea nevoie ca prețul țițeiului Urals, principalul său sortiment de export, să rămână peste 100 de dolari pe baril timp de un an pentru a-și acoperi deficitul bugetar, iar pentru rezolvarea celorlalte probleme economice ar fi necesară o perioadă considerabil mai lungă.
Vladimir Putin a admis că economia Rusiei e sub așteptări și a avertizat că creșterea veniturilor din petrol, generată de războiul din Orientul Mijlociu și care ar putea aduce până la 150 de milioane de dolari în plus pe zi, va fi de scurtă durată. Nilsson a spus însă că Rusia va întâmpina dificultăți și mai mari în finanțarea invaziei din Ucraina, ajunsă acum în al cincilea an, dacă armistițiul dintre SUA, Israel și Iran se va menține, iar prețurile petrolului se vor stabiliza.
„Ei au în continuare o problemă sistemică”, a declarat Nilsson, într-un interviu rar acordat în biroul său din Stockholm. „Nu este un model sustenabil de creștere să produci echipamente pentru război, care apoi sunt distruse pe câmpul de luptă”, a spus el.
Potrivit lui Nilsson, dificultățile economice ale Rusiei s-au extins chiar și în sectorul apărării, cel care a susținut cea mai mare parte a creșterii economice a țării, în condițiile în care sectorul civil se confruntă cu probleme. Moscova redirecționează finanțarea către domeniile în care natura războiului se schimbă, în special către drone și arme cu rază lungă de acțiune, a adăugat el.
În afara industriei dronelor, industria militară a Rusiei funcționează însă în pierdere, este afectată de corupție și delapidări și depinde de finanțarea oferită de băncile de stat, a mai spus Nilsson.
Suedia deține informații potrivit cărora Rusia manipulează datele economice pentru a-i face pe aliații occidentali ai Ucrainei să creadă că economia sa a rezistat presiunii generate de cheltuielile masive de război și de sancțiunile occidentale, a declarat oficialul suedez. Chiar și datele oficiale publicate de Moscova conturează deja o imagine îngrijorătoare pentru Kremlin.
Putin a remarcat săptămâna trecută că PIB-ul Rusiei s-a contractat cu 1,8% în ianuarie și februarie, inclusiv prin scăderi în sectoare esențiale pentru efortul de război, precum producția industrială și construcțiile. La o zi distanță, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat că „condițiile externe se înrăutățesc acum aproape constant, atât pentru exporturi, cât și pentru importuri”.
Nilsson a spus că situația reală este și mai gravă și că banca centrală rusă subestimează inflația, despre care el crede că este mai aproape de nivelul dobânzii-cheie de 15% decât de rata oficială de 5,86%.
Suedia împărtășește evaluarea BND, serviciul german de informații externe, potrivit căreia Rusia își subestimează deficitul bugetar cu 30 de miliarde de dolari, și a observat, de asemenea, unii indicatori financiari care ar putea semnala o viitoare criză bancară, a adăugat Nilsson.
„Dacă ai creat un sistem precum cel construit de Putin, este posibil ca nici el să nu știe cât de gravă este în realitate situația economică. Dar, chiar și cu informațiile false pe care le primește, în cele din urmă nu poate fugi de toate aceste probleme”, a spus Nilsson.
Imaginea Suediei asupra economiei ruse nu este împărtășită în totalitate la nivel internațional. Majoritatea prognozelor externe converg cu estimarea băncii centrale ruse, potrivit căreia inflația va încetini până la aproximativ 5% la finalul acestui an. Suedia consideră însă că Rusia „trăiește pe timp împrumutat”, a afirmat Nilsson.
„Economia rusă nu poate intra decât într-unul dintre două scenarii: declin pe termen lung sau șoc. În oricare dintre cazuri, va continua să alunece spre un dezastru financiar.”
În acest context, Suedia le cere statelor europene să adopte un nou pachet de sancțiuni, aflat în impas, și să își intensifice sprijinul pentru Ucraina, pentru a exploata și mai mult vulnerabilitățile Rusiei.
„Europa nu face încă tot ce poate pentru a afecta economia Rusiei. Și cred că trebuie să fim dispuși să plătim un preț. Noi înșine”, a declarat, într-un interviu separat pentru Financial Times, ministrul suedez de Externe, Maria Malmer Stenergard. Ea a adăugat că este „extrem de frustrant” faptul că nu toate țările UE au fost dispuse să își schimbe modelul energetic.
Obiectivul lui Putin de a-și asigura mai multe pârghii de control asupra Kievului nu s-a schimbat de la începutul războiului, în ciuda perspectivelor tot mai sumbre pentru economia Rusiei, a spus Nilsson.
Potrivit acestuia, Rusia tratează negocierile de pace conduse de SUA drept „teatru politic”, menit să acopere ambițiile teritoriale ale lui Putin. Acestea depășesc, probabil, obiectivul declarat al Kremlinului de a cuceri întreaga regiune Donbas aflată pe linia frontului și includ și intenția de a tăia accesul Ucrainei la coasta Mării Negre, prin capturarea Odesei.
„Și chiar Kievul ar putea fi, de asemenea, pe masă”, a spus Nilsson. El a adăugat însă că dificultățile economice ale Rusiei reprezintă un punct slab care va continua să îi limiteze capacitatea de a purta războiul. „Chiar dacă problemele grave din economia rusă nu vor schimba obiectivele strategice ale conducerii ruse în războiul din Ucraina sau felul în care aceasta privește NATO și UE, ele vor influența modul în care aceste obiective pot fi urmărite. Vor afecta cât de mari sunt capacitățile lor militare și cât de avansate pot deveni”, a conchis el.