Vladimir Putin i-a informat pe oligarhii ruși că nu se va opri până nu cucerește tot Donbasul și le-a cerut personal să doneze bani la bugetul de stat pentru a susține financiar războiul din Ucraina și pentru a stabiliza finanțele țării, relatează Financial Times, care citeză trei surse familiarizate cu discuțiile. Pentru că solicitarea a venit direct din partea liderului rus este aproape imposibil ca aceștia să o refuze. De altfel, conform surselor FT, cel puțin doi oameni de afaceri i-au spus lui Putin că vor contribui voluntar la buget.
Vladimir Putin a vorbit, joi, cu un grup numeros de oameni de afaceri proeminenți. Liderul de la Kremlin le-a spus că nu mai negociază cu Ucraina, este decis să continue războiul până ocupă tot Donbasul după ce Kievul a refuzat, în cadrul discuțiilor mediate de SUA, să se retragă din proprie iniţiativă, au spus două surse pentru Financial Times.
Putin le-a cerut personal magnaților să doneze bani
Liderul rus le-a spus că, la negocieri, Rusia a susținut ceea ce a considerat o propunere de compromis pentru a transforma Donbasul într-o „zonă demilitarizată” sau o „zonă economică specială” susținută de SUA, dar a renunțat la idee după ce Ucraina a precizat că predarea regiunii este o linie roșie, a declarat una dintre persoane.
Apoi, Vladimir Putin le-a cerut oligarhilor să doneze la bugetul Rusiei, în încercarea de a stabiliza finanțele țării, în timp ce continuă invazia Ucrainei, potrivit a trei persoane familiarizate cu situația.
Faptul că Putin s-a adresat personal oligarhilor face aproape imposibil ca aceștia să refuze cererea. Elita de afaceri a țării s-a aliniat în jurul președintelui, în ciuda îndoielilor legate de război și de efectele acestuia asupra economiei.
Cel puțin doi dintre oamenii de afaceri i-au spus lui Putin că sunt dispuși să facă contribuții voluntare pentru finanțarea bugetului, potrivit unor surse apropiate situației.
Suleiman Kerimov, un oligarh asociat, potrivit relatărilor, cu controversata preluare recentă a marelui retailer online Wildberries, a declarat că este pregătit să contribuie cu 100 de miliarde de ruble.
Magnatul din industria metalelor Oleg Deripaska a fost de asemenea de acord să contribuie atunci când i s-a cerut. Reprezentanții lui Kerimov și Deripaska nu au transmis un punct de vedere.
Încă un impozit pentru oligarhi
Solicitarea lui Vladimir Putin către oligarhi este doar cea mai recentă dintr-o serie de încercări, de la invazia pe scară largă a Ucrainei, de a stoarce mediul de afaceri rus pentru a contribui la finanțarea cheltuielilor masive ale Kremlinului pentru apărare și prima dată când Putin le-a cerut direct acest lucru magnaților.
În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA-ul cu două puncte procentuale, până la 22%, în încercarea de a colecta încă 600 de miliarde de ruble (7,4 miliarde de dolari) în trei ani de la întreprinderile mici și mijlocii. Rusia a mai strâns 320 de miliarde de ruble printr-un impozit unic de 10% pe profituri excepționale aplicat unor companii mari în 2023.
Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a declarat, joi, că Rusia ia în considerare un nou impozit pe profituri excepționale în acest an, dacă rubla continuă să se deprecieze.
Bugetul de apărare al Kremlinului a crescut cu 42%, ajungând la 13,1 trilioane de ruble anul trecut.
Publicația independentă rusă The Bell a relatat prima declarațiile lui Putin. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, nu a răspuns solicitărilor pentru un punct de vedere.
Lupte brutale pentru Donbas
Războiul brutal cu drone de pe linia frontului a încetinit avansul Rusiei în Donbas, un bastion al apărării Kievului împotriva forțelor lui Putin încă din 2014, și a dus la o creștere accentuată a pierderilor în rândul trupelor ruse.
Ultima rundă de negocieri de pace a stagnat în ianuarie, pe fondul refuzului Ucrainei de a accepta cererile teritoriale extinse ale Rusiei și al insistenței lui Putin de a-și atinge obiectivele stabilite la începutul războiului din februarie 2022.
Deficitul bugetar al Rusiei pentru ianuarie și februarie a crescut la peste 90% din nivelul estimat pentru întregul an, deoarece sancțiunile americane au forțat Moscova să vândă petrolul la discounturi mari și au îndepărtat cumpărătorii.
Moscova a beneficiat temporar de un plus de până la 150 de milioane de dolari pe zi din veniturile petroliere, după ce SUA și Israel au declanșat războiul împotriva Iranului în urmă cu aproape o lună.
Rusia a declarat joi că nu mai vinde Urals, principalul său tip de țiței, la discount față de Brent, reperul global. De asemenea, SUA au relaxat sancțiunile asupra exporturilor de petrol rusesc la începutul acestei luni.
Ministerul de Finanțe intenționase să înăsprească regulile privind direcționarea veniturilor din petrol peste un anumit prag de preț către Fondul Național de Avere, deja diminuat, înainte de izbucnirea războiului din Iran.
Însă Putin le-a spus oligarhilor să folosească aceste venituri excepționale pentru a-și consolida bilanțurile, potrivit lui Alexander Shokhin, președintele Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia.
Shokhin a declarat presei ruse că Putin a spus că speră ca războiul din Iran să se încheie în „trei până la patru săptămâni”. Putin a avertizat Ministerul de Finanțe și mediul de afaceri din Rusia „să nu se bazeze pe aceste venituri excepționale pe termen lung”, a adăugat Shokhin.
Ştiri video recomandate
