Cum menținem sănătatea cavității orale și a danturii

Este un spațiu complex și dinamic, esențial pentru funcții vitale precum masticația, deglutiția, fonația (vorbirea) și respirația. Aceasta nu este doar o simplă deschidere, ci o structură elaborată, delimitată de buze în față și de arcurile palato-faringiene în spate. Partea superioară este formată de bolta palatină (palatul dur și cel moale), iar cea inferioară de planșeul bucal, unde se află limba.

Principalele componente anatomice ale cavității bucale sunt: dinții, gingiile (țesuturi moi care susțin și protejează dinții), limba, bolta palatină (tavanul gurii, format din palatul dur – osos și palatul moale – muscular), și glandele salivare care produc saliva, un fluid esențial pentru sănătatea orală.

Rolurile salivei sunt foarte importante pentru sănătatea orală și generală:

· are rol de protecție – acționează ca un agent de curățare natural, spălând resturile alimentare și bacteriile de pe dinți și gingii; de asemenea, neutralizează acizii produși de bacterii, prevenind eroziunea smalțului dentar

· rol în digestie – începe procesul de digestie prin descompunerea amidonului cu ajutorul amilazei salivare

· rol de lubrifiere – facilitează masticația și deglutiția, permițând alimentelor să alunece ușor prin esofag

· rol de remineralizare – saliva conține ioni de calciu și fosfat, care ajută la remineralizarea smalțului dentar, reparând micro-leziunile cauzate de acizi

Cavitatea bucală este gazda a peste 700 de specii de microorganisme, majoritatea bacterii, care formează microbiota orală sau flora bacteriană. Aceasta nu este dăunătoare în mod normal; dimpotrivă, este esențială pentru sănătate, deoarece bacteriile benefice concurează cu microorganismele patogene, împiedicându-le să se dezvolte excesiv și să provoace infecții, iar anumite bacterii contribuie la descompunerea unor compuși complecși din alimente. În plus, expunerea constantă la aceste microorganisme "bune" ajută la antrenarea și maturizarea răspunsului imunitar local.

Deși majoritatea bacteriilor din gură sunt inofensive, echilibrul fin al microbiotei orale se poate perturba. Când igiena orală este deficitară, resturile alimentare și zaharurile rămân pe dinți, servind drept sursă de hrană pentru bacterii. Acest lucru duce la o proliferare excesivă a anumitor specii, în special a celor acidogene – cele care metabolizează zaharurile și produc acizi, care atacă smalțul dentar.

În timp, acest proces duce la demineralizare și formarea cariilor dentare. De asemenea, acumularea de placă bacteriană (o peliculă lipicioasă de bacterii) la nivelul gingiilor poate declanșa o reacție inflamatorie, rezultând gingivită, iar ulterior, în lipsa tratamentului, poate evolua spre parodontită, o afecțiune gravă care afectează țesuturile de susținere ale dinților.

Așadar, o igienă orală riguroasă este esențială pentru a menține controlul asupra florei bacteriene și a preveni bolile orale.

Spălatul pe dinți: frecvență, produse, beneficii

Periajul dentar nu este doar un simplu gest de igienă, ci o acțiune fundamentală care stă la baza sănătății orale și, implicit, a stării de bine generale. Această rutină, aparent banală, reprezintă principalul mecanism prin care putem preveni afecțiunile dentare și gingivale, menținând echilibrul în cavitatea bucală.

Pentru a maximiza beneficiile periajului, trebuie să respectăm o anumită frecvență și tehnică. Recomandarea unanimă a medicilor stomatologi este de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara. Periajul de dimineață ajută la eliminarea bacteriilor acumulate în timpul nopții, care sunt responsabile de "gustul neplăcut" și de halenă (respirația urât mirositoare). Periajul de seară, înainte de culcare, este considerat cel mai important. Acesta îndepărtează resturile alimentare și placa bacteriană acumulate pe parcursul zilei, prevenind astfel atacul acid asupra smalțului dentar pe timpul nopții, când producția de salivă este redusă.

Durata optimă a periajului este de minimum două minute. Aceasta permite curățarea tuturor suprafețelor dentare într-un mod eficient.

Este important de menționat că periajul ar trebui făcut la aproximativ 30 de minute după masă. Periajul imediat după masă, în special după consumul de alimente și băuturi acide (sucuri, citrice, cafea), poate slăbi smalțul, care este temporar vulnerabil, și poate contribui la eroziunea acestuia.

Alegerea produselor de igienă orală potrivite, respectiv, pentru periaj, este la fel de importantă ca și frecvența periajului.

Periuța de dinți poate fi manuală sau electrică, ambele sunt eficiente dacă sunt folosite corect. Periuțele electrice, în special cele cu mișcări oscilante-rotative sau sonice, pot oferi o curățare mai temeinică și sunt adesea recomandate pentru persoanele cu dificultăți motorii sau cu o tehnică de periaj deficitară. Se recomandă periuțele cu peri moi sau medii, deoarece perii tari pot deteriora smalțul și pot răni gingiile, ducând la recesiuni gingivale. Periuța de dinți ar trebui înlocuită la fiecare 3-4 luni sau mai devreme, dacă perii sunt deteriorați.

Se recomandă utilizarea unei paste de dinți care să conțină fluor, deoarece acesta consolidează smalțul, făcându-l mai rezistent la atacurile acide și ajută la remineralizarea zonelor afectate de carii în stadiu incipient. Multe paste de dinți conțin și alte componente, cum ar fi triclosanul (un agent antibacterian), agenți pentru controlul tartrului, substanțe pentru desensibilizare sau agenți de albire. Alegerea unei paste de dinți depinde de nevoile individuale.

Spălatul pe dinți corect și constant aduce o multitudine de beneficii, atât estetice, cât și funcționale și de sănătate:

· prevenirea cariilor – prin îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare, periajul previne formarea acizilor care distrug smalțul dentar

· prevenirea bolilor gingivale – acumularea de placă bacteriană la nivelul gingiilor cauzează inflamație (gingivită) și, în cazuri mai grave, parodontită; periajul regulat ajută la menținerea gingiilor sănătoase și ferme

· combaterea halenei – o mare parte din bacteriile responsabile de halena se găsesc pe limbă și pe dinți; periajul corect, care include și periajul limbii, elimină aceste bacterii

· estetică – o gură curată și sănătoasă contribuie la un zâmbet strălucitor și la o stare de bine generală, având un impact pozitiv asupra încrederii în sine

· sănătatea generală – studii recente au demonstrat o legătură strânsă între igiena orală precară și afecțiuni sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și anumite probleme respiratorii; menținerea unei flore bucale echilibrate contribuie la o sănătate mai bună la nivel general

Folosirea aței dentare: frecvență, beneficii

Deși periajul dentar este pilonul principal al igienei orale, acesta nu este suficient pentru a curăța în profunzime întreaga suprafață a dinților. Aproximativ 40% din suprafața dentară totală se află în zona de contact interdentar, o zonă inaccesibilă periuței. Aici intervine ața dentară, un instrument care completează periajul și face distincția între o igienă orală bună și una excelentă.

Ața dentară trebuie folosită cel puțin o dată pe zi. Momentul ideal este seara, înainte de periajul de culcare. Curățarea spațiilor interdentare înainte de periaj permite ca fluorul din pasta de dinți să pătrundă mai eficient în zonele proaspăt curățate, oferind o protecție sporită.

Tehnica de utilizare este importantă pentru a evita rănirea gingiilor și pentru a asigura o curățare eficientă:

· măsurarea – se desprinde un fir de ață dentară de aproximativ 45-50 de centimetri (lungimea de la cot la vârful degetelor)

· înfășurarea – cea mai mare parte a aței se înfășoară în jurul degetului mijlociu al unei mâini, iar o porțiune mai mică în jurul degetului mijlociu al celeilalte mâini; aceste degete vor acționa ca niște ancore

· ghidarea – se folosesc degetele mari și arătătoare pentru a ghida ața între dinți; se lasă un spațiu de lucru de doar 2-3 cm

· curățarea – ața se introduce ușor, cu mișcări de du-te-vino blânde, în spațiul interdentar; odată ajunsă la nivelul gingiei, ața trebuie înfășurată în formă de "C" în jurul bazei dintelui

· mișcarea – se glisează ața ușor în sus și în jos, sub linia gingiei, pentru a disloca placa bacteriană; se repetă mișcarea de 8-10 ori pe fiecare parte a dintelui

· schimbarea zonei – se folosește o secțiune nouă de ață curată pentru fiecare spațiu interdentar, derulând de pe degetul "murdar" și rulând pe degetul "curat"

Ața dentară nu trebuie forțată, deoarece acest lucru poate tăia sau irita gingiile.

Folosirea regulată a aței dentare previne apariția cariilor interdentare, a bolilor parodontale, și îmbunătățește respirația.

Cariile care se dezvoltă între dinți sunt adesea cele mai greu de detectat și de tratat. Placa bacteriană reținută în aceste zone inaccesibile creează un mediu acid constant care erodează smalțul. Ața dentară este singurul instrument eficient care îndepărtează această placă, stopând dezvoltarea cariei în punctul ei de origine.

Prin curățarea de sub linia gingiei, ața dentară reduce semnificativ încărcătura bacteriană din șanțul gingival, prevenind inflamația, sângerarea gingivală și, pe termen lung, pierderea dinților.

Resturile alimentare putrezite și bacteriile anaerobe care stau blocate între dinți sunt o sursă majoră de compuși sulfurici volatili, responsabili de respirația urât mirositoare (halena). Îndepărtarea acestor reziduuri are un efect imediat și vizibil asupra prospețimii respirației, eliminând sursa mirosului neplăcut, nu doar mascându-l.

Apa de gură: beneficii și utilizare

Apa de gură reprezintă un element opțional, dar adesea benefic, din arsenalul de îngrijire orală. Deși nu poate înlocui periajul dentar și folosirea aței dentare, ea acționează ca un ajutor puternic, oferind un strat suplimentar de protecție și prospețime. Rolul ei este de a accesa zonele pe care instrumentele mecanice nu le pot atinge cu ușurință și de a livra agenți terapeutici întregii mucoase orale.

În general, apa de gură este recomandată a fi folosită de două ori pe zi, după periajul dentar și folosirea aței dentare.

Se măsoară cantitatea specificată pe ambalaj (de obicei, 10-20 ml). Soluția se ține în gură și se clătește energic timp de 30 de secunde până la 1 minut, asigurându-vă că lichidul ajunge în toate colțurile cavității bucale și se strecoară printre dinți. După clătire, soluția se scuipă. Pentru a permite ingredientelor active (precum fluorul) să acționeze, este de preferat să nu se mănânce sau să nu se bea nimic timp de cel puțin 30 de minute după utilizare.

Este important de reținut:

· nu clătiți imediat după periaj cu apă – după ce v-ați spălat pe dinți cu o pastă ce conține fluor, ideal este să scuipați spuma rămasă și să nu clătiți energic cu apă; acest lucru permite fluorului să rămână pe smalț și să acționeze

· așteptați 30 de minute – dacă doriți să folosiți apă de gură pe bază de fluor, unii specialiști recomandă utilizarea ei la un moment diferit de periaj (de exemplu, la mijlocul zilei) pentru a nu dilua concentrația de fluor depusă de pasta de dinți; totuși, majoritatea apelor de gură non-terapeutice pot fi folosite imediat după periaj

Apa de gură ajunge în locuri greu accesibile, cum ar fi zonele de sub limbă, pe cerul gurii și în jurul dinților de minte, asigurând o igienă generală îmbunătățită a întregii cavități orale.

Atunci când este aleasă corect și utilizată conform instrucțiunilor, ea devine un instrument valoros care sporește eficacitatea igienei orale, contribuind la prevenirea bolilor dentare și gingivale și la menținerea unei respirații proaspete.

Igiena limbii: produse, beneficii

Igiena limbii rămâne deseori un pas neglijat în rutina zilnică de îngrijire orală. Suprafața rugoasă și plină de papile gustative a limbii este un mediu ideal pentru acumularea de bacterii, celule moarte și resturi alimentare, care formează o peliculă albicioasă sau gălbuie. Această peliculă este o sursă principală de probleme, iar curățarea ei regulată este importantă pentru o sănătate orală completă.

Curățarea eficientă a limbii necesită instrumente special concepute, deși periuța de dinți poate fi folosită ca soluție de bază.

Răzuitorul (racleta) de limbă este instrumentul cel mai eficient pentru igiena limbii. Răzuitoarele sunt disponibile în diverse forme (în formă de U, de T, din metal din plastic rigid) și sunt concepute pentru a îndepărta pelicula de pe limbă printr-o singură mișcare, de la baza limbii spre vârf.

Are avantajul că designul lor minimizează reflexul de vomă și sunt mult mai eficiente în colectarea și îndepărtarea mucoasei bacteriene decât periuțele.

Pentru folosire se plasează răzuitorul în zona cea mai din spate a limbii pe care o puteți atinge confortabil și se trage ușor, dar ferm, spre vârful limbii. Se clătește instrumentul după fiecare mișcare și se repetă procesul de 3-4 ori.

Periuțele de dinți (manuale sau electrice) pot fi și ele folosite pentru a curăța limba, deși eficiența este mai mică. Unele periuțe moderne au pe partea din spate, opusă perilor, o suprafață texturată (striată), special creată pentru curățarea limbii și a obrajilor.

Rutina zilnică de curățare a limbii aduce beneficii semnificative care depășesc simpla igienă.

Îmbunătățește simțul gustului, deoarece acumularea de placă bacteriană pe limbă poate acționa ca o barieră subțire, obturând parțial papilele gustative. Odată ce această peliculă este îndepărtată, papilele gustative sunt expuse mai direct, ceea ce duce la o percepție îmbunătățită și mai intensă a gusturilor (sărat, dulce, acru, amar), făcând experiența culinară mai plăcută.

Prin curățarea limbii se reduce semnificativ și rezervorul de bacterii din cavitatea bucală. Fără acest rezervor, bacteriile care cauzează placa și cariile nu pot recoloniza dinții la fel de rapid. Astfel, curățarea limbii sporește eficacitatea periajului și a aței dentare în prevenirea bolilor parodontale și a cariilor.

Dușul bucal: cum îl alegem și cum îl folosim

Dușul bucal, cunoscut și sub denumirea de irigator oral, este un dispozitiv modern care utilizează un jet subțire de apă, de înaltă presiune, pentru a curăța spațiile interdentare, sub gingii și în jurul lucrărilor dentare. Deși nu înlocuiește periajul dentar, a devenit un instrument esențial în rutina de igienă orală pentru mulți pacienți, oferind o alternativă eficientă, și adesea mai ușoară, la ața dentară clasică.

Alegerea unui irigator oral depinde de nevoile individuale, buget și preferințe de spațiu. Există mai multe caracteristici tehnice de luat în considerare:

· Presiunea apei

Un irigator eficient ar trebui să ofere mai multe setări de presiune. Persoanele cu gingii sensibile, aparate dentare sau lucrări dentare recente ar trebui să înceapă cu cea mai mică setare și să crească treptat. Presiunea adecvată este esențială pentru a disloca placa fără a răni gingiile.

· Capetele interșanjabile (duze)

Un duș bucal bun vine cu diverse capete specializate: cap standard (pentru curățarea generală), cap parodontal (cu vârf moale, cauciucat, conceput pentru a introduce soluția sub marginea gingiei și în pungi parodontale), cap ortodontic (cu o perie la vârf, ideal pentru curățarea în jurul aparatului și firelor dentare), cap pentru curățarea limbii.

· Tipul de alimentare: cu fir sau portabil

Dușurile bucale staționare oferă o putere de presiune mai mare, constantă, și au rezervoare de apă voluminoase, permițând sesiuni de curățare mai lungi. Sunt ideale pentru utilizarea zilnică acasă și sunt adesea echipate cu mai multe capete interschimbabile și setări de presiune. Au dezavantajul că ocupă spațiu pe în baie și necesită o priză electrică.

Dușurile bucale portabile (fără fir) sunt compacte, ideale pentru călătorii și ocupă puțin spațiu. Sunt ușor de manevrat, însă au rezervoare de apă mai mici (necesită reumplere) și o presiune a apei adesea mai redusă (deși modelele noi sunt competitive). Necesită încărcare regulată a bateriei.

· Rezervorul

Dimensiunea rezervorului influențează durata curățării. Un rezervor mai mare asigură o curățare completă fără întreruperi pentru reumplere.

Pentru ca dușul bucal să fie eficient, utilizarea lui trebuie să urmeze o tehnică corectă și să aibă loc la momentul optim în rutina de igienă.

Irigatorul oral trebuie folosit după periajul dentar, dar înainte sau în locul aței dentare clasice, de cel puțin o dată pe zi, de preferat seara.

Pentru pregătire, umpleți rezervorul cu apă călduță. Puteți adăuga, la recomandarea medicului, o soluție de apă de gură antiseptică sau terapeutică. Selectați duza potrivită (de exemplu, cea standard) și setați presiunea la un nivel confortabil – începeți întotdeauna de la setarea cea mai joasă.

Tehnica propriu-zisă de utilizare presupune:

· poziționarea – aplecați-vă deasupra chiuvetei și porniți aparatul doar după ce ați introdus vârful duzei în gură, pentru a evita stropirea

· direcția jetului – jetul trebuie poziționat la un unghi de 90 de grade (perpendicular) față de suprafața dintelui și ușor înclinat spre linia gingiei

· mișcarea – urmăriți o direcție metodică, începând de la ultimul dinte și lucrând spre partea din față; tratați fiecare spațiu interdentar și concentrați-vă pe zona de sub linia gingiei și pe spațiul dintre dinți

· exterior și interior – curățați mai întâi suprafețele interioare (linguale), apoi pe cele exterioare (bucale); mișcați jetul pe suprafața dintelui, urmând forma curbată a gingiei, făcând o pauză scurtă între fiecare dinte pentru a permite apei să pătrundă eficient

· durata – o sesiune completă de irigare ar trebui să dureze aproximativ un minut până la un minut și jumătate

Dușul bucal aduce beneficii semnificative, în special pentru anumite grupuri de pacienți. Este extrem de eficient pentru curățarea zonelor greu accesibile, cum ar fi punțile dentare, implanturile și aparatele ortodontice fixe, unde ața dentară clasică este dificil de utilizat. Irigarea regulată ajută la reducerea sângerării și a inflamației gingivale iar jetul de apă masează gingiile și ajută la eliminarea bacteriilor din șanțul gingival, la pacienții cu probleme. Pentru persoanele cu dexteritate redusă (de exemplu, pacienții cu artrită), dușul bucal reprezintă o metodă mai simplă și mai confortabilă de curățare interdentară decât ața dentară.

Periajul profesional

Periajul profesional, sau igienizarea dentară profesională, este o altă componentă de bază a îngrijirii orale. Deși o igienă riguroasă la domiciliu (periaj, ață dentară, apă de gură) este foarte importantă, aceasta nu poate elimina în totalitate placa bacteriană și, mai ales, tartrul dentar (placa mineralizată). Periajul profesional este actul medical prin care medicul stomatolog elimină depozitele dure și moi de pe suprafața dinților.

Igienizarea profesională este un proces etapizat, efectuat cu instrumente și tehnici specializate, care depășesc capacitățile de curățare ale unui pacient acasă. Procedura standard include de obicei trei etape majore:

ceasta este prima și cea mai importantă etapă. Tartrul este placa bacteriană întărită de sărurile minerale din salivă. El se depune în special pe suprafețele interioare ale dinților inferiori frontali și pe suprafețele exterioare ale molarilor superior

1. Detartrajul – îndepărtarea tartrului

Detartrajul se realizează cel mai eficient cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. Acestea folosesc vibrații de înaltă frecvență pentru a sparge și disloca depozitele dure de tartru, fără a afecta smalțul dentar. Pentru zonele mai greu accesibile sau pentru finisare, se pot utiliza și instrumente manuale (chiurete).

1. Airflow – periajul cu jet de pulbere

După îndepărtarea tartrului, suprafața dintelui poate avea încă pete și reziduuri fine. Sistemul Airflow folosește un jet de apă, aer și o pulbere fină (de obicei pe bază de glicină sau eritritol) proiectat la presiune înaltă.

Această tehnică este excelentă pentru a curăța eficient și delicat petele de pe smalț (cauzate de cafea, ceai, vin roșu, tutun) și pentru a îndepărta biofilmul bacterian din șanțurile și fisurile greu accesibile, inclusiv din spațiile interdentare și de sub lucrările protetice.

1. Periajul și lustruirea finală

Etapa finală implică periajul dinților cu o periuță rotativă profesională și o pastă de dinți cu granulație fină (pastă de lustruire).

Lustruirea netezește suprafața smalțului la nivel microscopic. O suprafață perfect netedă îngreunează aderarea plăcii bacteriene, întârziind astfel formarea tartrului și menținând dinții curați pentru o perioadă mai lungă. La final, se poate aplica un gel sau o soluție concentrată de fluor, pentru a remineraliza și întări smalțul.

Impactul alimentației asupra danturii

Sănătatea danturii nu este doar rezultatul periajului corect, ci este o reflexie directă a stilului nostru de viață, cu alimentația jucând un rol determinant. Cavitatea bucală este poarta de intrare a sistemului digestiv și, prin urmare, primele efecte negative ale unei diete neadecvate se manifestă la nivelul dinților și al gingiilor.

Relația dintre dietă și sănătatea dentară este guvernată de doi factori principali: acizii și zahărul.

Alimentele și băuturile acide (sucurile carbogazoase, băuturile energizante, vinul, citricele, oțetul) au un pH scăzut. Atunci când acestea vin în contact cu dinții, ele demineralizează smalțul, proces numit eroziune dentară. Smalțul, stratul protector exterior al dintelui, se înmoaie temporar, devenind vulnerabil la uzură. Consumul frecvent de acizi, în special între mese, determină o pierdere permanentă a structurii dentare, ducând la hipersensibilitate și la risc crescut de apariție a altor boli.

Zaharurile simple și carbohidrații rafinați (dulciuri, pâine albă, chipsuri, bomboane lipicioase) sunt hrana preferată a bacteriilor din cavitatea bucală. Aceste bacterii metabolizează zaharurile și eliberează rapid acizi puternici ca produse secundare.

Nu doar cantitatea de zahăr consumată este importantă, ci și frecvența. Fiecare consum de zahăr declanșează un "atac acid" care durează aproximativ 20-30 de minute. Gustările frecvente sau sorbitul lent al băuturilor dulci mențin un mediu acid constant în gură, accelerând formarea cariilor.

Pe de altă parte, o dietă bogată în anumite elemente poate proteja dinții: produsele lactate (brânzeturi, iaurt) sunt surse excelente de calciu și fosfor care ajută la remineralizarea smalțului, iar cele bogate în fibre, precum fructele și legumele crocante (mere, morcovi) stimulează fluxul salivar, care este cel mai bun neutralizator natural de acizi.

Igiena dentară la copiii mici

Igiena orală la copiii mici nu este doar o chestiune de curățenie, ci o investiție în sănătatea lor pe termen lung. Mulți părinți consideră în mod eronat că dinții de lapte nu sunt importanți deoarece vor fi înlocuiți oricum. În realitate, sănătatea dinților de lapte (dentiția temporară) este esențială pentru dezvoltarea corectă a maxilarelor, pentru vorbire și, cel mai important, pentru menținerea spațiului necesar dinților permanenți care urmează să erupă. Neglijarea igienei la vârste fragede poate duce la carii severe, cunoscute sub numele de carie a copilăriei timpurii (sau „carie de biberon”), cu consecințe dureroase și costisitoare.

Îngrijirea cavității bucale trebuie să înceapă înainte de apariția primului dinte.

La copiii cu vârsta până în 6 luni, după fiecare masă, mai ales înainte de culcare, ștergeți ușor gingiile cu o compresă sterilă umedă sau cu un degetar de silicon special pentru bebeluși, înfășurat pe deget. Acest gest îndepărtează reziduurile de lapte sau formulă și ajută bebelușul să se obișnuiască cu atingerea în gură.

Între 6 luni și 2 ani, odată cu apariția primului dinte (de obicei un incisiv inferior, în jurul vârstei de 6 luni), se începe periajul propriu-zis. Se folosește o periuță mică, cu peri moi, și se aplică o cantitate de pastă de dinți cu fluor pentru copii cât un bob de orez. Fluorul este esențial pentru întărirea smalțului, dar cantitatea trebuie să fie mică pentru a preveni ingestia excesivă. Periajul se face de două ori pe zi (dimineața și seara, după ultima masă), de către părinte. Se folosesc mișcări ușoare, circulare.

Pe măsură ce copilul crește și învață să scuipe, rutina se adaptează, iar cantitatea de pastă de dinți crește la dimensiunea unui bob de mazăre. Copilul trebuie încurajat să participe, permițându-i să încerce să se spele singur, dar periajul final trebuie făcut de către părinte. Până la vârsta de 7-8 ani, copiii nu au dexteritatea necesară pentru a curăța eficient toate suprafețele dentare.

Beneficiile unei igiene orale precoce și constante se extind dincolo de evitarea durerii dentare:

· menținerea spațiului – dinții de lapte funcționează ca niște „ghiduri de erupție” și mențin spațiul pe arcadă pentru viitorii dinți permanenți; pierderea prematură a dinților de lapte din cauza cariilor poate duce la probleme de ocluzie (mușcătură) și la necesitatea unui tratament ortodontic complex ulterior

· educația și obiceiul – stabilirea unei rutine de periaj devreme transformă igiena într-un obicei firesc; copiii care cresc cu această rutină vor avea o probabilitate mult mai mare de a o menține și la vârsta adultă

· sănătatea generală – prevenirea infecțiilor dentare și gingivale la o vârstă fragedă contribuie la o stare generală de sănătate mai bună și la o dezvoltare armonioasă

Așadar, igiena dentară la copiii mici nu este o sarcină ușoară, necesită consecvență, supraveghere parentală și vizite regulate la medicul stomatolog, dar este esențială pentru un zâmbet sănătos și un start optim în viață.

Afecțiuni care pot fi prevenite prin igiena cavității bucale

Caria dentară și boala parodontală sunt cele mai cunoscute afecțiuni prevenite prin igiena orală, însă beneficiile unei rutine corecte de îngrijire se extind și dincolo de sănătatea dinților și gingiilor. Cavitatea bucală este un ecosistem complex, iar menținerea echilibrului său influențează direct alte probleme locale și chiar afecțiuni sistemice.

Pentru pacienții cu implanturi dentare, igiena orală este vitală. Placa bacteriană se poate acumula la baza implantului, ducând inițial la mucozita peri-implantară (o inflamație reversibilă, similară gingivitei). Netratată, aceasta progresează spre peri-implantită, o inflamație distructivă care afectează osul de susținere al implantului și, în cele din urmă, poate duce la pierderea acestuia.

Candidoza bucală este o infecție fungică cauzată de înmulțirea excesivă a ciupercii Candida albicans. Apare frecvent la persoanele cu sistem imunitar slăbit, la cei care iau anumite medicamente (steroizi inhalatori, antibiotice) sau la cei care poartă proteze dentare. O igienă orală bună, care include curățarea regulată a limbii și, mai ales, igienizarea corectă a protezelor dentare (prin periaj și soluții antiseptice), reduce drastic mediul propice pentru dezvoltarea ciupercii și previne apariția candidozei.

Există o relație și între diabet și sănătatea orală și este bidirecțională: persoanele cu diabet sunt mai predispuse la infecții (inclusiv parodontoză), iar parodontoza severă poate îngreuna controlul glicemiei. Infecțiile orale cronice cresc rezistența la insulină. O igienă orală bună ajută la menținerea sub control a infecțiilor orale, fapt care poate avea un impact pozitiv în stabilizarea nivelului de zahăr din sânge la pacienții diabetici.

Femeile însărcinate cu parodontoză severă prezintă un risc ușor crescut de a naște prematur sau de a avea un copil cu greutate mică la naștere, deoarece inflamația parodontală poate declanșa o creștere a substanțelor chimice pro-inflamatoare în corp. O bună igienă dentară și tratarea oricărei gingivite înainte și în timpul sarcinii (cu acordul medicului) sunt măsuri de prevenție importante pentru sănătatea mamei și a fătului.

Sursa foto: Shutterstock