Mările nu au mai fost niciodată atât de calde de când există măsurători. Creșterea temperaturii oceanelor afectează viața inclusiv în țările fără ieșire la mare, scrie Swiss Info.
O baie răcoritoare în mare? Pentru turiștii care și-au petrecut vacanța de august în Mallorca, cel mai probabil nu a fost cazul. O geamandură din largul insulei baleare a înregistrat o temperatură record de 33°C – cu doar câteva grade sub o baie fierbinte făcută acasă.
„Pentru Marea Mediterană, acesta este cu adevărat un record de temperatură extraordinar”, a declarat pentru Swissinfo Thomas Frölicher, profesor de fizica climei și a mediului la Universitatea din Berna.
Anomalia nu se limitează la Mediterană, unde, în unele zone, apa a ajuns cu până la 6°C peste media sezonieră. La nivel global, temperatura medie la suprafața mării a atins 21,1°C în această vară, depășind recordul stabilit în 2024 – cel mai cald an de la începutul măsurătorilor –, potrivit Copernicus, programul european de observare a Pământului.
Încălzirea oceanelor, care a ajuns acum cu 1,1–1,2°C peste nivelurile preindustriale, înseamnă însă mult mai mult decât un disconfort la scăldat. Consecințele ei se răsfrâng asupra ecosistemelor marine și asupra climei de pe uscat, inclusiv în țări aflate departe de coastă, cum este Elveția.
„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că temperaturile excepțional de ridicate ale oceanelor de astăzi vor deveni norma în următorii zece sau douăzeci de ani”, spune Frölicher. Cele mai fragile ecosisteme riscă să își depășească capacitatea de adaptare, declanșând efecte în lanț asupra biodiversității, pescuitului, securității alimentare și comunităților de coastă.
De ce se încălzesc mările și oceanele?
Principala cauză a încălzirii mărilor o reprezintă emisiile de gaze cu efect de seră. Dioxidul de carbon (CO₂), metanul și alte gaze rețin căldura în atmosfera Pământului. Oceanele absorb peste 90% din acest surplus de căldură generat de activitățile umane.
La fel ca pe uscat, valurile de căldură marine devin tot mai frecvente, mai intense și mai îndelungate.
Proporția apelor oceanice europene afectate de aceste fenomene a crescut de la o medie de 40% în anii 1980 la 98% în perioada 2023–2025. În urmă cu aproximativ un deceniu, un val de căldură marin din nord-estul Pacificului a durat aproape un an, notează Frölicher.
Încălzirea nu se oprește la suprafața oceanului. Așa cum explică Frölicher, căldura se acumulează în întreaga masă de apă, în special în primii 2.000 de metri. Măsurătorile din jurul Antarcticii și din Atlanticul de Nord arată însă că și apele adânci se încălzesc treptat.
Schimbările climatice – și în special arderea combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul – reprezintă principalul factor al creșterii temperaturilor în mările europene, potrivit unui nou studiu realizat de World Weather Attribution (WWA), un grup internațional de experți care analizează rolul schimbărilor climatice în fenomenele meteo extreme.
„Fiecare tonă suplimentară de carbon pe care o emitem [în atmosferă] împinge apele și ecosistemele de coastă ale Europei către condiții care nu au mai fost niciodată întâlnite”, spune Frölicher, unul dintre coautorii studiului.
Ce impact are El Niño asupra temperaturii oceanelor?
El Niño este un fenomen climatic natural și ciclic, care provoacă o încălzire anormală a apelor de suprafață din Oceanul Pacific ecuatorial. Episodul de anul acesta este deosebit de intens – posibil cel mai puternic înregistrat vreodată.
El Niño joacă un rol important pentru că redistribuie căldura între Pacificul tropical și atmosferă, explică Frölicher. „Ca urmare, temperaturile globale de la suprafața mării cresc temporar chiar mai mult decât ar face-o doar din cauza încălzirii globale”.
Potrivit unui studiu recent, episoadele El Niño sunt acum mai extreme decât în ultimii 1.000 de ani.
Cum influențează oceanele mai calde clima și vremea din Europa?
Ce se întâmplă în ocean nu rămâne în ocean, ne amintește Institutul pentru Mediu și Securitate Umană al Universității Națiunilor Unite (UNU-EHS).
Oceanele care înconjoară Europa au un rol esențial în modelarea climei și a tiparelor meteo ale continentului. Atlanticul de Nord influențează circulația atmosferică prin vânturile de vest dominante, în timp ce variațiile temperaturii de la suprafața mării afectează direct regimul precipitațiilor.
Mările mai calde furnizează furtunilor mai multă energie și vapori de apă, sporesc evaporarea și pot duce la ploi mai abundente și mai intense pe uscat. Ele pot influența, de asemenea, musonii și pot crește potentialul distructiv al cicloanelor tropicale.
În Europa, temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor Mediteranei au fost puse în legătură cu fenomene de ploi extreme. Un exemplu sunt inundațiile care au lovit orașul spaniol Valencia în 2024.
De ce contează creșterea temperaturii oceanelor pentru o țară fără ieșire la mare, precum Elveția?
Temperaturile ridicate ale Mediteranei intensifică evaporarea și încarcă atmosfera cu căldură și umezeală. Când aceste mase de aer ajung în sudul Elveției, pot favoriza episoade de ploi intense, explică Frölicher.
Un proces asemănător poate avea loc și în Atlanticul de Nord: dacă aerul deosebit de cald și încărcat cu umezeală este împins către Elveția și întâlnește Alpii, poate declanșa precipitații abundente.
„Asta nu înseamnă că orice furtună și orice episod de ploaie intensă din Elveția este cauzat de temperaturile ridicate de la suprafața mării”, subliniază profesorul. Mările mai calde cresc însă riscul de ploi extreme inclusiv în Elveția.
În prezent se desfășoară cercetări menite să lămurească mai bine legătura dintre temperatura de la suprafața mării și episoadele de precipitații extreme din Elveția.
Ce efecte are creșterea temperaturii oceanelor asupra ecosistemelor marine?
Temperaturile excepțional de ridicate de la suprafața mării și valurile de căldură marine au „consecințe devastatoare pentru ecosistemele marine”, avertizează WWA. Ele sunt responsabile de fenomene de mortalitate în masă în rândul unor specii-cheie precum coralii, bureții și macroalgele.
În Mediterana, specii exotice și uneori invazive, cum este peștele-leu, se răspândesc și pot perturba echilibrele ecologice, a declarat pentru postul public elvețian RSI Guido Gnone, coordonator științific al Acvariului din Genova. Deși unele specii ar putea căpăta noi oportunități de extindere – cum este cea mai răspândită broască-țestoasă din Mediterană (Caretta caretta) –, în ansamblu, schimbările climatice riscă să provoace o pierdere semnificativă de biodiversitate, potrivit lui Gnone.
Thomas Frölicher este de acord. „Unele sectoare de pescuit din regiunile nordice ar putea avea de câștigat de pe urma migrației speciilor”, spune el. „Însă, dacă privim situația la scară globală, bilanțul este negativ”.
Prețul cel mai mare va fi plătit de țările din Sudul Global, puternic dependente de pescuit atât ca sursă de venit, cât și ca resursă alimentară vitală.
Ce impact are încălzirea oceanelor asupra sănătății umane?
Potrivit WWA, creșterea temperaturilor marine favorizează răspândirea unor boli transmise prin apă, precum vibrioza. În plus, înmulțirea meduzelor, favorizată de noile condiții de mediu, poate afecta negativ turismul de litoral și poate duce la închiderea temporară a unor plaje.
Cum ne putem adapta la mări tot mai calde?
Renunțarea la combustibilii fosili și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă cea mai eficientă cale de a limita încălzirea oceanelor și de a diminua efectele viitoare.
În același timp, sunt necesare și măsuri de adaptare. Potrivit UNU-EHS, crearea de arii marine protejate, gestionarea durabilă a pescuitului și refacerea ecosistemelor de coastă, precum mangrovele, se numără printre soluțiile care pot întări reziliența oceanelor.
„Oamenii subestimează adesea faptul că încălzirea oceanelor nu este pur și simplu un fenomen de scurtă durată sau limitat la suprafață”, spune Frölicher. „Căldura care se acumulează în oceane va rămâne acolo timp de secole”.
Oceanele rămân unul dintre cei mai importanți aliați ai noștri în reglarea climei Pământului și în atenuarea încălzirii globale. Cât de eficient vor putea continua să joace acest rol va depinde și de alegerile pe care le facem astăzi.