Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a explicat, în direct la Antena 3 CNN, că drona care a căzut în Galaţi n-a fost observată pe radarele Armatei Române din cauză că zbura la altitudini joase, iar în zona respectivă există radare doar pentru altitudini mai mari. "Avem în programul SAFE o serie de achiziţii pentru apărarea antiaeriană pentru radarele care se adresează ţintelor mici. Dacă ce am pus în SAFE ar fi azi în stocurile Armatei, ce s-a întâmplat azi-noapte probabil că nu s-ar fi putut întâmpla", a declarat Miruţă.
Miruţă a spus că, acum, obiectivul este detonarea materialului explozibil pe care îl transporta drona.
"Deocamdată se impune eliminarea completă a riscului, cu detonarea fragmentelor găsite azi-noapte. Transportul se realizează într-o zonă sigură, unde să poate fi detonat. Am analizat situaţia despre cum s-a ajuns aici. Există o capacitate la Armata Română de monitorizare absolută a spaţiului aerian românesc de la o anumită altitudine în sus. La altitudini foarte mici, în funcţie de specificul reliefului există zone care nu pot fi monitorizate în mod clasic.
Ce înseamna asta? Este sistemul în care noi monitorizăm spaţiul aerian naţional pentru altitudini ridicate. Pentru aceste zone există soluţii mobile, locale, pe care, în funcţie de riscuri, le distribuim în anumite zone. Numărul acestor soluţii de radar la altitudini foarte joase este cu o capacitate limitată şi sunt dispuse în zonele în care se estimează că există riscuri mai mari.
De când a început războiul din Ucraina, scenariul de aseară n-a fost întâmplat, astfel încât riscul să fi fost previzionat.
Această dronă era încărcată, la primele analize, cu explozibil. Se fac cercetări la faţa locului de echipele SRI, MApN, IGSU", a spus Miruţă.
Piloţii n-au doborât drona pentru că n-au văzut-o
Ministrul Apărării a explicat de ce drona n-a apărut pe radare şi că aceasta s-ar fi desprins dintr-un roi de 15 drone care zburau pe teritoriul Ucrainei.
"Este sistemul de apărare adaptat pentru noi provocări, însă nu există capacitate de a acoperi toate scenariile, pe toată lungimea graniţei, la altitudini joase. Avem în programul SAFE o serie de achiziţii pentru apărarea antiaeriană pentru radarele care se adresează ţintelor mici. Dacă ce am pus în SAFE ar fi azi în stocurile Armatei, ce s-a întâmplat azi-noapte probabil că nu s-ar fi putut întâmpla.
(n.r. - Piloţii avioanelor NATO aveau autorizaţie să deschidă focul, au deschis focul?) Nu, n-au deschis focul. Nici piloţii britanici n-au identificat pe radar această ţintă. N-au avut pe ce deschide focul, că n-au identificat.
(ce le-aţi solicitat aliaţilor din NATO?) Există o procedură prin care aliaţii sunt informaţi. A fost informat şi cabinetul secretarului general.
(n.r. - cum acţionează piloţii?) Este o procedură specifică. Presupune confirmarea ţintei din două surse. Se întâmplă instant pentru că se asculta lanţul de autorizare. Când se confirmă aceste lucruri ei au autorizaţie să tragă. Avioanele Eurofighter, care azi-noapte au fost ridicate, au monitorizat dronele care zburau pe teritoriul Ucrainei. 15 au explodat pe partea cealaltă a Dunării, pe malul opus Galaţiului.
Despre această dronă care probabil s-au desprins din cele 15 se poate ca ea să fi planat într-o zonă unde nu avea scop iniţial. Această dronă n-a fost văzut pe radarele dispuse ale Armatei Române în zonă, pentru că acolo sunt radare pentru altitudini mai mari. Specificul acestor radare e că la altitudini mici... local ar fi trebuit să există nişte radare... Armata Română are şi această capacitate, dar este limitată.
Intenţia sau lipsa intenţiei se va clarifica la faţa locului. Destul de probabil, drona a fost deviată din traseul care i-a fost stabilit, având în vedere că ar fi fost lovită. E o ipoteză. Noi ne luptăm cu multe scenarii, iar ele scad de la lună la lună, dar apar şi altele noi.
Avioanele F-16 ar lovi de deasupra această dronă, cu rachetele pe care le transportă. Apoi racheta şi-ar continua drumul şi ar exploda undeva pe teritoriul naţional. Unde trebuie să fie atenţie, să nu există populaţie. Ne-am concentrat pe o apărare antiaeriană de la sol, care să tragă de jos în sus, însă pentru asta trebuie şi radar local. Stocul este limitat, se distribuie în funcţie de riscul pe care specialiştii îl consideră", a mai afirmat Miruţă.