Proiectele care ar putea salva România în criza energetică, blocate în instanță
Publicat acum 2 ore si 45 minute
Prețurile pe care le plătim la energie, gaze și chiar la carburanți depind în mare măsură de infrastructura de distribuție și de transport. Acolo unde se fac investiții masive, rețelele rezistă, iar costurile se stabilizează. Acolo unde proiectele întârzie, apar blocaje care scumpesc factura finală. Modernizarea rețelelor și noile coridoare strategice devin astfel esențiale pentru siguranța consumatorilor.
Prima urgență pentru un sistem energetic sustenabil rămâne modernizarea rețelelor electrice. Veche de mai bine de 70 de ani, infrastructura necesită investiții masive, însă modul în care sunt finanțate aceste lucrări este crucial pentru buzunarele oamenilor.
„Avem un program de investiții anual de 150 de milioane de euro, dar nu e suficient. Asta se știe. Rețelele nu sunt pregătite pentru a rezista la schimbările climatice și avem nevoie de mult mai mulți bani care să nu pună presiune pe consumator, pe utilizatorul final, în sensul creșterii tarifelor de distribuție. Încercăm să accesăm toate fondurile europene, fonduri nerambursabile care ne sunt puse la dispoziție”, susține Mihaela Suciu, director general DEER.
„Avem HG-urile de expropriere pentru toate proiectele de linii majore, inclusiv celebrul Gădălin-Suceava. Vestea bună este că vom închide inelul de 400 de kilovolți. Asta contribuie foarte mult la capacitatea de interconexiune a României. Vom merge pe țintele asumate: în 2030, peste 7.000 de megawați capacitate de interconexiune”, a explicat și Ștefăniță Munteanu, președinte al Directoratului Transelectrica.
Lipsa investițiilor la timp și blocajele din infrastructură ajung însă să se reflecte direct în economie. Prețurile mari la energie scot companiile românești din competiție pe piața europeană.
„Clienții noștri nu sunt competitivi, pentru că noi, în regiune, avem energia la preț de 100 de euro+, producătorii din Norvegia, Suedia, Finlanda, unde prețul energiei este 50-60 de euro, și în Spania, iar prețul energiei în Scandinavia este 40 de euro. Dacă Dacia va reduce capacitatea, asta înseamnă presiune pentru prețuri, prețuri și mai mari pentru restul clienților”, spune Ondrej Safar, CEO Distribuție Energie Oltenia.
Pe de altă parte, în sectorul gazelor naturale s-a trecut în ultimii ani printr-un proces masiv de modernizare. S-au făcut investiții constante atât în marile conducte magistrale, cât și în extinderea rețelelor locale, iar peste 4,3 milioane de gospodării sunt deja racordate. Iar investițiile continuă.
„Avem proiecte de investiții în toate zonele geografice și istorice ale țării, în zona Olteniei, în zona de vest, de sud-vest a țării, astfel încât investițiile pe următorii ani se cifrează la peste 6,5 miliarde de lei”, a explicat Elisabeta Ghidiu, dir. Strategie și Management Corporativ TRANSGAZ.
Totodată, instabilitatea geopolitică globală mută atenția asupra rutelor alternative de aprovizionare cu țiței, mai ales de când s-a blocat strâmtoarea Ormuz.
„Trebuie readusă în centrul atenției conectarea la noi coridoare de transport prin conducte și mă gândesc aici la conectarea sistemului național de transport cu infrastructurile din Europa Centrală. Accesul la Marea Neagră, unde există terminalul petrolier administrat de Oil Terminal, precum și sistemul național de transport prin conducte al țițeiului, care face legătura cu rafinăriile, reprezintă un avantaj strategic major, nu doar pentru România, cât pentru întreaga regiune”, este de părere Anamaria Dumitrache, director general CONPET.
Provocările din sectorul energetic și proiectele de infrastructură au fost dezbătute în cadrul Conferinței Naționale RO 3.0, organizată de Antena 3 CNN.