Cine a vizitat o dată Banatul și i-a descoperit poveștile, sigur se va întoarce în satele lui vechi, unde tradiția se împletește armonios cu gastronomia, cultura și istoria locurilor. Despre comuna Dumbrava și satul Curtea, de exemplu, au aflat și străini care vin de la mii de kilometri depărtare pentru a se odihni pe prispa caselor vechi bănățene, unde se bucură de gustul fără egal al pâinii de casă și al preparatelor tradiționale gătite în vase de lut.
Consiliul Județean Timiș și-a asumat rolul de lider de proiect pentru “Banat, regiune gastronomică europeană 2028”. Obținerea acestei distincții va ajuta Timișul să-și promoveze în Europa satele autentice prin gastronomie, tradiții, cultură, prin frumusețea pesisajelor și succesul afacerilor locale.
„Este un loc autentic. Încercăm prin toate obiectele pe care le-am adunat pe parcursul timpului să păstrăm autenticitatea Banatului și locurilor acestea. Povestea noastră a pornit de la o bucătărie mobilă cu care mergeam noi la niște festivaluri, să promovăm un produs tradițional care e uitat, să zic așa, de marea parte a oamenilor și am încercat să să-l readucem, să-l reînviem”, a spus managerul Șurei, Ioan Birță.
› Vezi galeria foto ‹
Ioan Birță locuiește în Dumbrava, o comună din Timiș cunoscută ca punct de plecare spre mai multe obiective turistice din Banat. Dornic să promoveze tradițiile locale, el a transformat o șură veche de o sută de ani într-un popas pentru călători.
După restaurarea ei, a amenajat un restaurant, un loc pentru picnic și un atelier de olărit. Pentru turiștii de toate vârstele, Șura din Dumbrava e locul ideal pentru momente de liniște și relaxare, departe de zgomotul urban. Preparatele oferite la Șură în vase de lut sunt o călătorie prin gusturi și rețete vechi bănățene. Până și pizza la Șură este o adaptare după o rețetă de langoși la cuptor pe care o găteau bătrânii satului.
„Noi spunem vătrar, deși cuvântul încă nu este în dicționar. Dar poate că va fi în viitor vătrar de la vatră, că îl facem în cuptor, pe vatră. La aspect oamenii spun că se aseamănă cu o pizza, dar după ce-l gustă își dau tot seama că este cu totul altceva. E un produs care îl făceau bătrâni pe vremuri. Înainte să coacă pâinea în cuptor, se încingea bine cuptorul, întindeau fiecare niște lipii, în general ce aveau pe acasă”, explică Ioan Birță.
Rețeta originală este cu slănină fumat, ceapă și roșii. Se bagă la cuptor câteva minute, se scoate, după care se bagă pâinea și se închide cuptorul. Așa făceau bătrânii.
La Șura, turiștii pot vedea cum prind formă din mâini dibace vasele de lut, asemănătoare veselei folosite în restaurant. Acest loc pitoresc a fost ales și pentru expoziții de mașini vechi de colecție.
Dacă Banatul ar deveni Regiune Gastronomică Europeană, afacerile întreprinzătorilor locali ar dezvolta și mai mult turismul în zonă și, odată cu el, comunitățile locale.
„Mi se pare extraordinar acest proiect și da, cred că poate câștiga Timișoara și Banatul prin valorile tradiționale, prin produsele care reprezintă aceste locuri, mai ales că aici este un amestec de români, unguri, nemți, sârbi”, crede Ioan Birță.
Amestecul tradițiilor se vede și la Casa Curteană. O casă veche bănățeană din satul Curtea, transformată în muzeu de o familie care s-a întors de la oraș la ulițele copilăriei.
„Ne-am întors la casa mea părintească. Și când am venit aici am zis na, ce facem? Trebuie să facem ceva, nu putem să stăm așa. Și atunci am decis pentru că aveam foarte multe obiecte vechi adunate, hai să facem un muzeu”, spune Liliana Mănescu, curator la muzeul etnografic Casa Curteană.
„Vreau să vă spun că am avut din Mexic, din Franța, din Anglia, din Spania, din Turcia, din Germania, din Elveția, nici nu mai știu din câte țări, foarte foarte mulți au venit Italia, au venit foarte mulți turişti aici.
Ne au privit cu curiozitate, au fost încântați de de ce au văzut, făceau comparație cu ce se întâmplă în țările lor. Ziceau că la ei nu mai există așa ceva. Deci eu zic că a fost un punct forte pentru și intenția noastră, asta a fost să punem Curtea pe hartă”, adaugă ea.
Casa Curteană deține și o colecție impresionantă de costume populare autentice, vechi de aproape o sută de ani.
„Unul dintre cele mai vechi costume este și aceasta se purta acum 100 de ani. Această mătase foarte, foarte scumpă. Pe vremea aceea oamenii spuneau că trebuia să vândă o pereche de boi ca să cumpere așa ceva. Era foarte scumpă, iar spăcelul de asemenea este făcut cu mâna. Uitați-vă ce artă cu adevărată artă ca să faci așa ceva și luni de zilele trebuia”, ne arată Liliana Mănescu.
Pe urmele istoriei și tradițiilor ne duce și Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj care reconstituie momente importante din viața de odinioară a bănățenilor.
„Am restaurat aici în primul modul expozițional, în primul din cele nouă module expoziționale ale secției de tnografie ale instituției noastre, o nuntă tradițională din Banatul de Câmpie de la sfârșit de secol 19 și început de secol 20, din sub-zona etnografică Lugoj Făget este de fapt o oportunitate pentru noi de a etala minunatele costume populare ale acestei zone, unele dintre ele încadrate în categoria tezaur, pentru că inclusiv pânza acestor costume este una țesută în casă, în războiul de țesut, în urmă cu 150 de ani”, spune Daciana Vuia, directorul Muzeului de Istorie, etnografie și Artă Plastică din Lugoj.
Încheiem călătoria în Banat cu un popas la o afacere parfumată. Familia Grecu din satul Curtea și-a investit economiile într-o mică plantație de trandafiri. Afacerea familiei înseamnă acum produse proprii, apreciate de turiști - dulceață, sirop, oțet, ulei și apă de trandafiri.
„Am reușit după doi ani de încercări, că doi ani ne-a luat să ajungem la rețeta dulceței de trandafir, și acuma merge, este destul de ok. Încercăm să punem 80% petale și nu doar sirop și cu gust de petală. Acum, la târguri organizăm brunch-uri, mergem la festival unde avem invitații de obicei. Anul ăsta am început să avem și persoane din străinătate, am avut din Statele Unite, am avut din Germania. Sperăm să meargă bine, încet-încet, așa să mergem spre bine”, spune Vasilica Grecu, producător local.
Banatul este este hotărât să cucerească titlul de Regiune Gastronomică Europeană. Rețeta succesului înseamnă promovarea satelor românești prin intermediul gastronomiei, a tradițiilor, culturii, a promovării traseelor turistice și a investițiilor de succes în produse și afaceri locale.