Descoperire fără precedent: podul uriaș de gaz care leagă două galaxii aflate la 185.000 de ani lumină depărtare

Astronomii au făcut o descoperire extraordinară: un pod gigantic de gaz care leagă două galaxii pitice îndepărtate, aflate la zeci de milioane de ani-lumină de Pământ. Structura, alcătuită din hidrogen neutru, are o lungime de aproximativ 185.000 de ani-lumină și conectează galaxiile NGC 4532 și DDO 137, situate la circa 53 de milioane de ani-lumină distanță de Pământ, în direcția roiului galactic Virgo.

Descoperirea a fost realizată de o echipă de cercetători de la The University of Western Australia, parte a International Centre for Radio Astronomy Research (ICRAR), folosind observațiile realizate în cadrul Widefield ASKAP L-band Legacy All-sky Survey (WALLABY) — un proiect ambițios ce cartografiază hidrogenul din Univers cu ajutorul radiotelescopului ASKAP, aparținând agenției naționale australiene de știință, CSIRO.

O legătură cosmică de proporții colosale

Pe lângă podul de gaz, astronomii au detectat și o coadă uriașă de materie gazoasă care se întinde pe încă 1,6 milioane de ani-lumină dincolo de pod — făcând din această descoperire cea mai mare structură de acest tip observată vreodată.

Profesorul Lister Staveley-Smith, conducătorul studiului, a explicat că această descoperire oferă indicii importante despre felul în care galaxiile interacționează și se influențează în timp.

„Modelările noastre arată că forțele de maree dintre cele două galaxii, combinate cu apropierea lor de masivul roi Virgo, au jucat un rol crucial în dinamica gazului pe care o observăm astăzi”, a spus Staveley-Smith.

Pe măsură ce aceste galaxii orbitează una în jurul celeilalte și se deplasează spre norul uriaș de gaz supraîncălzit care înconjoară roiul Virgo — cu temperaturi de aproximativ 200 de ori mai ridicate decât suprafața Soarelui — ele sunt supuse unui fenomen numit presiune de impact (ram pressure). Acest efect „smulge” straturi de gaz din galaxii și le împinge în spațiu, încălzindu-le în același timp.

„Procesul este asemănător cu ceea ce se întâmplă când un satelit reintră în atmosfera Pământului și arde treptat, doar că, în acest caz, totul s-a întins pe o perioadă de foarte mulți ani”, a adăugat cercetătorul.

Gazul care dă naștere stelelor

Profesorul Kenji Bekki, coautor al studiului, a explicat că observațiile de înaltă rezoluție au permis echipei să identifice aceste structuri masive de hidrogen neutru, un element-cheie în procesul de formare a stelelor.

„Hidrogenul neutru joacă un rol esențial în geneza stelelor. Descoperirea acestui pod uriaș de gaz ne ajută să înțelegem mai bine cum interacționează galaxiile și cum evoluează în medii dense”, a declarat Bekki.

Structura descoperită seamănă într-o oarecare măsură cu sistemul Magellanic din jurul Căii Lactee — acolo unde Norii lui Magellan, două galaxii-satelit ale noastre, sunt legați de un flux similar de gaz.

Profesorul Staveley-Smith spune că studiul acestui nou sistem ar putea ajuta oamenii de știință să descifreze mecanismele prin care galaxiile pierd, schimbă sau regenerează gazul interstelar, proces esențial pentru formarea de noi stele și pentru evoluția pe termen lung a Universului.

„Înțelegerea acestor poduri de gaz și a dinamicii lor ne oferă indicii critice despre modul în care galaxiile evoluează, cum este redistribuit gazul galactic și ce condiții favorizează sau inhibă formarea stelelor. Toate acestea contribuie la imaginea mai amplă a marilor structuri cosmice și a istoriei lor”, a explicat el.