Drumul lemnului: Toți copacii tăiați din pădurile statului sunt urmăriți digital, de la marcare până în curtea oamenilor

Lemnul este una dintre cele mai valoroase resurse ale țării: de la materia primă pentru industrie și încălzirea locuințelor, până la pădurile care ne oferă oxigenul de care avem nevoie pentru a trăi. Tocmai de aceea, drumul lemnului este monitorizat astăzi pe un traseu complet digitalizat, de la marcare și până în curtea omului. Regula este una simplă: exploatarea se face responsabil, astfel încât pădurea ajunge să crească de aproape trei ori mai repede decât o tăiem.

Peste un teren grav afectat de poluare în anii '90 de platformele industriale din Copșa Mică, crește astăzi o pădure sănătoasă. S-a ajuns aici după un program amplu de reconstrucție ecologică.

„Am contribuit concret la Copșa Mică, într-un punct negru pe harta Europei privind poluarea, la realizarea ameliorării terenurilor degradate din zona respectivă, pe care le vedeți concret, în momentul de 1990–1998”, a spus Ilie Troanca, director Direcția Silvică Sibiu.

În perimetrul Târnăvioara, pe o suprafață de peste 150 de hectare, pădurea a ajuns astăzi să se regenereze singură.

„Puteți vedea salcâm de 30 de ani, cu diametrul de 34 cm, iar odată cu instalarea vegetației forestiere în acest perimetru, puteți observa și salcâmi mai tineri, care provin din regenerare naturală, semn că poluarea din sol a dispărut și vegetația se instalează normal”, a spus și Dan Antohi, șeful Ocolului Silvic Mediaș.

În timp ce, la Copșa Mică, omul a reconstruit, în pădurile virgine din Munții Făgăraș regula este alta: nicio intervenție umană

„Esenţa pădurilor virgine în România constă în faptul că arborii se dezvoltă până la vârsta fiziologică, trăiesc, după care se usucă pe picior, mor, cad pe sol și devin gazdă pentru următoarele specii, viitoarele generații de puieți și pădure”, explică Radu Cristea, șeful Ocolului Silvic Arpas.

Există și păduri de producție, cu funcție economică, pe lângă cea de protecție. Primii recoltați sunt arborii bolnavi sau atacați de dăunători.

„După ce s-a emis autorizația, delegația de marcare, șeful de district se deplasează în teren și face efectiv punerea în valoare a arborilor uscați sau doborâți de vânt. În cazul de față, avem un arbore atacat de Ips typographus. Se vede și aici gândacul de scoarță al arborelui, se văd galeriile gândacului care a atacat între scoarță și lemn și duce la sufocarea lemnului”, a spus George Orza, șeful Ocolului Silvic Miercurea Sibiului.

Odată extras din pădure, lemnul intră într-un flux strict, monitorizat digital: de la exploatare până la vânzare. Tot ce se taie din pădure ajunge în depozite autorizate, unde este sortat pe categorii. Buștenii de calitate merg prin licitații electronice către industrie, pentru mobilă și construcții. Restul arborilor devin lemn de foc pentru populație, disponibil acum și prin magazinul online Romsilva.

„Noi valorificăm atât specii de rășinoase, cât și foioase. Lemnul de foc se valorifică din depozite, cât și din platforma primară, iar mai nou avem și un magazin online din care se poate face comandă”, a spus Ovidiu Teșa, director tehnic la Direcția Silvică Sibiu.

Anual, Romsilva pune pe piață circa 9,5 milioane de metri cubi de lemn. Din acest volum, aproximativ 2 milioane ajung în gospodării, pentru încălzire. Lemnul se transportă cu documente legale și fiecare transport este monitorizat prin SUMAL, o aplicație pe care o poate accesa și orice cetățean.

Fiecare lemn vândut aduce bani și la bugetul statului. 

„Romsilva virează către stat prin taxe, impozite și contribuții, aproximativ 900 de milioane de lei”, a spus Daniel Robu, director general adjunct al Romsilva.

Potrivit Inventarului Forestier Național, pădurile de stat, administrate de Romsilva, cresc anual cu peste 24 de milioane de metri cubi. Tăierile efective, efectuate în baza amenajamentelor silvice în vigoare, reprezintă mai puțin de o treime din acest volum.