E foame de bani: De unde va face rost Uniunea Europeană de fonduri

Uniunea Europeană trebuie să-și pună la punct următorul buget pe termen lung înainte de câteva alegeri importante care vor avea loc anul viitor în mai multe state membre. Iar în centrul discuției stă o întrebare simplă, dar spinoasă: de unde ar trebui să vină banii?

În lunile următoare, guvernele europene își vor intensifica eforturile pentru a stabili cum ar trebui finanțat bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034. În miezul dezbaterii se află noile venituri, numite în limbaj tehnic „resurse proprii”, scrie Euronews.

Discuția despre resursele proprii nu este nouă. La ultima rundă de negocieri pentru bugetul pe termen lung, cele 27 de state membre nu au reușit să cadă de acord asupra niciunei resurse, iar bugetul a ajuns să fie finanțat printr-o contribuție națională: fiecare țară a virat 1,13% din venitul său național brut.

Însă acum Uniunea are ambiții mari. Vrea să facă investiții masive în sectoare strategice, precum inteligența artificială și apărarea, dar în același timp să mențină banii care merg către agricultură și pescuit. În aceste condiții, devine limpede că UE are nevoie de banii ei proprii, colectați și cheltuiți într-un mod coordonat, nu împrăștiați prin 27 de bugete naționale diferite.

De aceea, guvernele europene încearcă acum să găsească surse noi de finanțare. Numai că un acord pe taxe noi nu se obține ușor, iar niciuna dintre propunerile aflate acum pe masă nu avantajează pe toată lumea. Statele membre vor trebui să găsească un compromis și să facă schimburile potrivite, astfel încât toate cele 27 de guverne să rămână mulțumite. Sau, cel puțin, la fel de nemulțumite.

Problema centrală este că niciun guvern nu vede cu ochi buni perspectiva unor taxe noi pentru cetățeni. Aceasta este îngrijorarea principală pe care diplomații UE au exprimat-o pentru Euronews, sub protecția anonimatului: cum ar putea guvernele să-și convingă populația să accepte o taxă nouă?

Fiindcă taxele introduse la nivel european sunt adesea percepute ca fiind „impuse” de sus, ele devin o problemă politică sensibilă. Pot ajunge foarte ușor în centrul campaniilor electorale și pot chiar contribui la urcarea sau la căderea unor guverne.

Există și țări care își ridică miza de la bun început. Suedia, de pildă, se opune oricărei forme de resursă proprie, argumentând că cele mai bogate state membre ar ajunge să ducă în spate o povară financiară disproporționată.

În plus, orice taxă nouă la nivelul întregii Uniuni se lovește și de obstacole tehnice serioase. De multe ori, ea presupune armonizarea legislației fiscale a blocului comunitar și ar trebui pusă în aplicare cu o viteză amețitoare, ca să înceapă să aducă bani la buget încă din 2028.

În continuare, trecem în revistă propunerile aflate acum pe masă. Analiza se bazează pe discuții cu oficiali și diplomați europeni, precum și pe documente văzute de redacția noastră.

Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM)

Ce trebuie să știți: Gândit ca o completare a Schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul CBAM aplică un preț al carbonului echivalent pentru importurile de anumite produse cu emisii ridicate – deocamdată fier și oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte, electricitate și hidrogen. Scopul este să împiedice producătorii să-și mute emisiile în afara Uniunii și să asigure condiții de concurență corecte.

Ce e bun: Țările UE susțin, în principiu, CBAM. Finlanda, Austria, Portugalia și Polonia sunt printre cei mai vocali susținători, iar Franța este și ea de partea propunerii.

Ce e problematic: La fel ca ETS, CBAM nu creează o taxă nouă, ci doar redirecționează venituri dintr-o taxă deja existentă către Bruxelles. Și, deși este relativ necontroversat, banii pe care i-ar aduce sunt modești.

Șanse: foarte mari.

Cât ar aduce: 1,4 miliarde de euro pe an.

Taxa de procesare a coletelor

Ce trebuie să știți: Comisia Europeană a propus introducerea unei taxe unionale de procesare pentru coletele de mică valoare cumpărate online din afara UE. Ținta principală sunt platformele chinezești precum Shein și Temu. Ideea este să acopere costurile tot mai mari suportate de autoritățile vamale, care trebuie să proceseze miliarde de colete mici și mari.

De la 1 iulie, Uniunea a impus deja o taxă temporară fixă de 3 euro pentru coletele mici, sub valoarea de 150 de euro. Această taxă temporară va rămâne în vigoare până când UE își va implementa reforma fiscală, care include înființarea noii Autorități Fiscale a UE, cu sediul în orașul francez Lille. Aceasta va funcționa ca un fel de centru de date fiscale, menit să crească viteza și eficiența administrării taxelor în tot blocul comunitar.

Ce e bun: Propunerea se înscrie în efortul mai amplu al UE de a-și „reechilibra” relațiile economice cu China. Uniunea încearcă să contracareze un excedent comercial în creștere, alimentat de un val de produse chinezești ieftine, care de multe ori nu respectă standardele europene de siguranță sau legile împotriva contrafacerii.

Ce e problematic: Încă nu e clar câți bani va aduce, de fapt, taxa de procesare. În plus, ea creează un dezavantaj economic pentru cei care comandă colete de mică valoare. O altă mare problemă este eludarea: platformele de comerț online ar putea reacționa mărindu-și capacitatea de depozitare chiar în interiorul UE.

Șanse: mari.

Cât ar aduce: Nicio estimare oficială. Potrivit celor mai recente cifre, aproape 5,9 miliarde de colete de mică valoare au intrat în UE în 2025. Totuși, noua taxă ar putea muta balanța: coletele trimise direct către consumatori ar fi taxate cu 2 euro, în timp ce pentru cele expediate din depozite aflate pe teritoriul UE s-ar aplica o taxă de doar 0,50 euro.

Taxa pe jocurile de noroc online

Ce trebuie să știți: Oficialii UE urmăresc două tendințe din lumea pariurilor: trecerea de la spațiile fizice la mediul online și înmulțirea activităților ilegale. Datele despre această piață sunt puține, iar o taxă pe jocurile de noroc online ar putea dura ceva până să fie pusă la punct.

Ce e bun: Noua taxă ar putea ajuta la rezolvarea mai multor probleme legate de jocurile de noroc online, cum ar fi pariurile minorilor, pariurile pe subiecte ilegale și crima organizată. Ar putea, de asemenea, să crească veniturile țărilor unde sunt găzduite majoritatea site-urilor de pariuri, printre care se numără Malta.

Ce e problematic: Tocmai Malta se opune vehement unei taxe pe jocurile de noroc online – un obstacol major, fiindcă bugetul UE poate fi adoptat doar în unanimitate. Întrebarea este ce i s-ar putea oferi Valletta în schimbul unor concesii. Pe lângă asta, există și semne de întrebare privind tratamentul diferit dintre jocurile de noroc online și cele din spațiile fizice.

Șanse: mari.

Cât ar aduce: 1,9 miliarde de euro pe an.

Acciza pe tutun

Ce trebuie să știți: Nivelul exact al taxei pe tutun este încă o țintă în mișcare, fiindcă țările UE discută o revizuire a Directivei privind taxarea tutunului și au redus deja amploarea și ambiția față de propunerea inițială.

Ce e bun: O taxă pe tutun ar putea aduce venituri considerabile și este armonizată la nivelul UE. Ea descurajează, totodată, consumul de tutun, mai ales în rândul consumatorilor cu venituri mici, cu efecte pozitive asupra sănătății. Opoziția nu este văzută ca insurmontabilă.

Ce e problematic: Taxa se lovește de opoziția țărilor din sudul Europei, în special Bulgaria, Cehia, Luxemburg și Slovenia. Există temeri că ar putea alimenta piața neagră și pune în pericol locuri de muncă, precum și dezacorduri legate de faptul dacă produsele alternative, precum țigările electronice, ar trebui taxate la fel ca cele tradiționale.

Șanse: mari.

Cât ar aduce: 11,2 miliarde de euro pe an.

Resursa corporativă pentru Europa (CORE)

Ce trebuie să știți: CORE ar fi o contribuție anuală, o sumă fixă, plătită de marile companii care operează și vând în UE și au o cifră de afaceri anuală netă de 100 de milioane de euro.

Ce e bun: Taxarea marilor companii, în special chinezești sau americane, ar putea fi ușor de vândut publicului, iar oficialii UE subliniază că suma cerută companiilor este de regulă mai mică decât bonusurile directorilor de top. Deși CORE, în forma sa inițială, are șanse mici să supraviețuiască, oficialii insistă că ideea „nu e moartă încă”, pentru că ar putea fi recalibrată astfel încât să depășească opoziția Washingtonului față de taxarea digitală europeană – o taxă corporativă nefiind legată de un anumit sector.

Ce e problematic: Ideea unei taxe corporative la nivelul UE se lovește de o opoziție ideologică serioasă, fiindcă merge împotriva agendei privind competitivitatea. Deși procentul vehiculat este considerat minim, țări precum Germania, Danemarca, Luxemburg și Țările de Jos se opun ideii din principiu, spunând că ar putea crea un precedent periculos.

Șanse: medii.

Cât ar aduce: 6,8 miliarde de euro pe an.

Deșeurile electronice necolectate

Ce trebuie să știți: Comisia a propus introducerea unei contribuții bazate pe aplicarea unei rate de 2 euro pe kilogram (ajustată anual cu inflația) la cantitatea de deșeuri electronice necolectate.

Ce e bun: Un nou stimulent pentru colectarea și reciclarea deșeurilor electronice ar avea beneficii pentru mediu și, în același timp, ar aduce o contribuție strategică la lupta cu dominația Chinei asupra lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice.

Ce e problematic: Suma ar fi plătită de statele membre ca o contribuție națională, calculată pe baza deșeurilor electronice necolectate pe care capitalele le declară la Eurostat. Asta ar putea crea un stimulent pervers: guvernele ar fi tentate să raporteze mai puțin decât în realitate, în loc să reducă efectiv volumul de deșeuri.

Șanse: medii.

Cât ar aduce: 15 miliarde de euro pe an.

Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)

Ce trebuie să știi: Din 2005, sistemul ETS1 al UE funcționează după principiul „plafonează și comercializează”. Acesta stabilește o limită a emisiilor totale pe care companiile le pot produce și le cere firmelor să cumpere certificate care să acopere poluarea generată, fie de la UE, fie de la alte companii.

Ce e bun: Comisia Europeană a propus ca o parte din veniturile generate de ETS1 să meargă la bugetul UE. Austria susține propunerea. Per ansamblu, ETS este aliniat cu agenda verde a Uniunii, întrucât veniturile obținute sunt destinate să sprijine inițiativele de tranziție ecologică.

Ce e problematic: Polonia se opune visceral propunerii, la fel ca alte țări din centrul și estul Europei, precum Estonia, Slovenia și Bulgaria, care o consideră regresivă. În plus, Comisia a propus recent o reformă a ETS1 din cauza îngrijorărilor legate de competitivitatea industrială, cu o reducere mai lentă a plafoanelor de emisii după 2030.

Șanse: mici.

Cât ar aduce: 9,6 miliarde de euro pe an.

Taxa digitală

Ce trebuie să știți: Introducerea unei taxe pe serviciile digitale este una dintre ideile principale lansate de Parlamentul European. Ea nu a fost încă dezvoltată complet, ca design și amploare, deși taxele digitale deja existente în Franța, Spania și Italia ar putea oferi un precedent important.

Ce e bun: Țările UE care au deja o taxă pe serviciile digitale ar putea susține mutarea ei la nivel european, ca să evite represaliile directe din partea Washingtonului. Taxa ar cădea, în plus, în mare parte pe companii din afara Europei, iar giganții tech plătesc taxe notoriu de mici pe continent.

Ce e problematic: Washingtonul a avertizat deja că ar putea recurge la represalii dacă inițiativa merge mai departe. Irlanda, care deține în prezent președinția Consiliului UE, se opune și ea propunerii, găzduind pe teritoriul său sediile europene ale multora dintre cele mai mari companii tech din lume.

Șanse: mici.

Cât ar aduce: 5 miliarde de euro pe an.

Taxa pe activele crypto

Ce trebuie să știți: Chiar dacă ar putea fi viabil din punct de vedere politic ca statele membre să susțină o taxă pe criptomonede, punerea ei în funcțiune și prevenirea evaziunii fiscale ridică probleme mari. „Ar putea fi multă muncă degeaba”, spun oficialii UE.

Ce e bun: Criptomonedele se află sub o presiune de reglementare tot mai mare, din cauza folosirii lor în activitățile de pe piața neagră, în spălarea de bani și în alte scopuri ilegale. Există apetit politic pentru o supraveghere mai atentă a acestei piețe și pentru o urmărire mai bună a veniturilor generate de ea.

Ce e problematic: Dintre toate ideile de venituri vehiculate în Parlamentul European, aceasta ar putea fi cea mai puțin viabilă. Piața vizată este foarte volatilă și, prin natura ei, descentralizată, ceea ce le permite utilizatorilor să scape de sub supravegherea autorităților publice. Unele țări au deja o taxă pe câștigurile de capital care acoperă și criptomonedele, dar cei mai mulți utilizatori pur și simplu nu le declară.

Șanse: foarte mici.

Cât ar aduce: 3-4 miliarde de euro pe an pentru o taxă pe tranzacțiile crypto; 1-2,4 miliarde pentru o taxă pe câștigurile de capital.