Eugen Tomac, cel desemnat de Nicuşor Dan pentru funcţia de premier, a dezvăluit, la Antena 3 CNN, că a discutat cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, despre Legea salarizării, dar şi cu partidele politice cu care a avut negocieri luni. "Este o problemă serioasă, însă indiscutabil că nu sunt de acord cu această formulă de a crește doar unor categorii (salariile n.r), iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile", a spus Tomac.
Acesta crede că Legea salarizării nu a fost făcută bine şi că, în formula actuală, ea nu are drept obiectiv creşterea de salarii".
"Această lege a fost amânată ani la rând din rațiuni fie de pandemie, fie electorale și acum am ajuns sub această presiune, dacă nu adoptăm o lege, care nu mărește salariile, ci avea misiunea de a echilibra între diferite categorii grilele de salarizare. Nu a fost făcută bine, nu a fost explicată pentru că noi nu trebuia să ajungem în situația în care azi oamenii sunt nemulțumiți.
Am discutat cu domnul ministru Pîslaru chiar câteva ore. De două ori ne-am întâlnit. Am discutat inclusiv cu partidele politice cu care m-am întâlnit azi. Îmi doresc să găsim compromisul necesar pentru a merge înainte.
Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă sau să nedreptățim. Ceea ce e foarte important e că această lege își propune ca cei care au veniturile cele mai mici să le crească salariile, dar legea nu are ca obiectiv majorarea de salarii.
Mă preocupă, mă îngrijorează, sunt extrem de atent. Am studiat cu multă atenție întreaga problematică. Sunt două chestiuni care mă fac să fiu optimist că se va găsi o soluție: partidele politice și-au asumat adoptarea acestei legi, corectând evident nemulțumirile justificate, și sunt absolut convins că și în relația cu Comisia putem găsi mai multă flexibilitate cu privire la o serie de constrângeri", a declarat Tomac.
Premierul desemnat a mai adăugat că-i plac provocările:
"Mi-au plăcut întodeauna obiectivele care păreau aparent imposibil de realizat. În urmă cu 15 ani, în Republica Moldova, peste 75% din audiovizual era în limba rusă, eram destul e deranjat, peste tot domina media de limbă rusă. Am întrebat după ce am ajuns secretar de stat în Guvern de ce nu avem un post de radio în Republica Moldova, toată lumea mi-a spus că e imposibil.
Am reușit să convingem autoritățile din Republica Moldova, din România, să deschidem după 70 de ani un studio teritorial Radio România în Republica Moldova”.