Europa a pompat mai mulți bani în importurile din Rusia decât în ajutorul pentru Ucraina, arată o analiză a datelor

Uniunea Europeană a cumpărat din Rusia, de la începutul invaziei din 2022, mai multe bunuri decât a oferit Ucrainei sub formă de sprijin financiar, militar și umanitar. Ministrul suedez de Externe vorbește despre un „sprijin negativ pentru Ucraina”, iar analiza datelor oficiale arată că importurile europene – în special petrol și gaze – depășesc în continuare sumele alocate Kievului, scrie Euronews.

Ministrul suedez de Externe, Maria Malmer Stenergard, a afirmat într-o postare virală că țările europene au sprijinit Ucraina cu „187 de miliarde de euro”. În același timp, a spus ea, „am importat petrol și gaze rusești în valoare de 201 miliarde de euro”, iar dacă se includ și alte importuri, „totalul ajunge la 311 miliarde”. Ministrul a explicat la Bruxelles că acest dezechilibru reprezintă „un sprijin negativ pentru Ucraina de 124 de miliarde de euro”.

Pentru a verifica aceste afirmații, au fost analizate date de la Eurostat, de la instituții europene și de la organizații independente. Rezultatele arată că, deși importurile UE din Rusia au scăzut masiv după impunerea sancțiunilor, ele continuă să fie considerabile. Eurostat indică o reducere de aproximativ 89% față de începutul invaziei, însă nu toate tipurile de importuri au fost interzise.

Datele centrului independent CREA arată că statele membre au cumpărat peste 216 miliarde de euro în combustibili fosili ruși de când a început războiul, incluzând petrol, produse rafinate, gaz prin conducte și gaz natural lichefiat (LNG).

Chiar dacă veniturile lunare ale Rusiei din combustibili fosili au scăzut în octombrie 2025 la cel mai redus nivel de la începutul conflictului, UE rămâne cel mai mare cumpărător de LNG.

Ungaria, Slovacia, Franța, Belgia și România au plătit împreună 938 de milioane de euro doar în luna octombrie 2025 pentru combustibili fosili ruși. Consiliul European afirmă că gazul rusesc încă reprezintă aproximativ 13% din importurile Uniunii în anul 2025, în scădere față de 18% în anul precedent, dar tot important.

Pentru gazele naturale nu există încă sancțiuni, iar UE și-a fixat termenul-limită pentru eliminarea completă a achizițiilor abia în 2027. Unele state, în special Ungaria, solicită derogări. Potrivit CREA, importurile care nu intră sub incidența sancțiunilor, precum LNG-ul, gazul prin TurkStream sau țițeiul din conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia, au continuat sau chiar au crescut, generând în continuare venituri importante pentru Rusia.

Dacă includem și alte importuri rusești, nu doar energia, analiza făcută de Reuters pe baza datelor Eurostat indică un total de 297 miliarde de euro importate de UE din Rusia din februarie 2022 până în prezent. În această sumă intră îngrășăminte, nichel, fier sau oțel.

În privința ajutorului acordat Ucrainei, cifrele diferă în funcție de instituția care contabilizează sprijinul. Comisia Europeană arată că UE și statele membre au oferit „mai mult de 187 de miliarde de euro” în sprijin financiar, militar și umanitar, sumă care include și împrumuturi foarte avantajoase.

În acest caz, comparația lui Stenergard este corectă: importurile europene din Rusia depășesc sprijinul financiar acordat Ucrainei.

Institutul Kiel, care urmărește sprijinul prin prisma alocărilor bugetate, oferă un tablou puțin diferit. Potrivit lor, instituțiile UE și statele membre au alocat 150 de miliarde de euro, iar Europa geografică – incluzând țări din afara UE precum Norvegia, Islanda, Elveția și Regatul Unit – a alocat 177 de miliarde. Aceste sume includ ajutor financiar, militar și umanitar confirmat în documente oficiale.

Pe lângă aceste alocări, există angajamente suplimentare încă nealocate. Pentru UE și statele sale membre, acestea ating 214 miliarde de euro, iar pentru întreaga Europă, 273 de miliarde. Aceste angajamente reduc diferența față de valoarea importurilor, dar nu o elimină complet.

Un alt aspect important este sprijinul oferit refugiaților ucraineni. Institutul Kiel estimează că, într-un scenariu maxim, dacă toți refugiații ar depinde integral de sprijin public, statele europene ar fi cheltuit 160 de miliarde de euro pentru cazare, educație, sănătate și alte servicii sociale. În mod real, suma este probabil mai mică, dar rămâne semnificativă și nu este inclusă în statisticile uzuale privind „ajutorul pentru Ucraina”.

În concluzie, afirmația ministrului suedez este corectă atunci când se folosesc cifrele oficiale ale Comisiei Europene privind ajutorul și totalul importurilor UE din Rusia. Dacă sunt incluse angajamentele viitoare ale statelor europene și o parte din costurile pentru refugiați, diferența se reduce, dar nu dispare complet.

Pe fundalul acestor cifre, Institutul Kiel avertizează că ajutorul militar acordat Ucrainei de statele europene a scăzut abrupt după vară, în condițiile în care, în prima jumătate a anului, Europa suplimentase ajutorul pentru a acoperi întârzierile SUA. Alocările militare au scăzut cu 57%.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut statelor membre să ajungă la un acord până în decembrie pentru a acoperi necesarul militar și financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani.

Nevoia estimată este de 135,7 miliarde de euro, conform unei scrisori transmise săptămâna aceasta statelor membre, în care sunt prezentate cele trei principale opțiuni pentru sprijinirea Kievului.