Europa deja nu mai face față cererii de rachete Patriot pentru Ucraina. Țara invadată se pregătește de o nouă iarnă a bombardamentelor

Situația apărării antiaeriene din Ucraina rămâne extrem de gravă, țara fiind vulnerabilă în fața atacurilor cu rachete balistice din partea statului agresor, iar Europa încearcă să găsească surse alternative de interceptoare Patriot, după ce Trump s-a răzgândit și a început să tergiverseze acordarea licenței pentru producție internă, în Ucraina, scrie Politico, marți. E de așteptat și că Rusia își va înteți atacurile pe timpul iernii, așa cum a făcut-o mereu în acești ultimi patru ani de război.

Ucraina are nevoie de sute de interceptoare, însă noua producție va veni prea târziu, războiul cu Iranul a pus presiune asupra stocurilor americane, iar mai mulți dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei afirmă că le-au rămas puține rachete pe care le pot dona fără să își afecteze propria securitate.

„În ultimele câteva luni, Rusia lansează asupra noastră într-o singură săptămână mai multe rachete decât primim noi de la parteneri în câteva luni”, a declarat săptămâna trecută fostul ministru ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov.

În iulie, apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat numai 29 dintre cele 195 de rachete balistice rusești lansate, iar alte 40 nu și-au atins țintele, potrivit ministerului ucrainean al apărării.

Germania, unul dintre principalii donatori de ajutor militar pentru Ucraina, a transferat deja armatei ucrainene sisteme Patriot și rachete pentru acestea. Germania trebuie, însă, să găsească acum un echilibru între nevoile tot mai urgente ale Ucrainei și stocurile minime necesare pentru protejarea Germaniei și îndeplinirea angajamentelor sale în cadrul NATO. Și alte state europene analizează dacă să își păstreze interceptoarele sau să le trimită Ucrainei.

„Ajungem cu adevărat la limită”, a declarat generalul de brigadă Jurgen Schroedl, oficial de rang înalt din ministerul german al apărării, în timpul unei dezbateri desfășurate la Berlin la scurt timp după summitul NATO de luna trecută de la Ankara. „Trebuie să ne asigurăm și propria protecție”.

Germania și alte țări din nordul Europei le-au cerut celorlalte state de pe continent să analizeze ce alte echipamente militare și ce sprijin financiar ar mai putea pune la dispoziție.

„Cred că, pe termen lung, situația nu este sustenabilă pentru Europa”, a declarat ministrul norvegian al apărării, Tore O. Sandvik, pentru Politico. „Toate țările europene trebuie să facă mai mult”.

Presiunea se îndreaptă, astfel, asupra unor țări care dețin stocuri de interceptoare Patriot, precum Polonia, Spania și Grecia.

Deficit acut în Ucraina

Deficitul privește în principal rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, care se numără printre puținele mijloace de apărare de care dispune Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești de mare viteză.

Ucraina poate folosi alte sisteme de apărare antiaeriană, adesea mai ieftine, împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Țara încearcă să accelereze dezvoltarea propriului interceptor Freyja, însă sistemul antibalistic mai are nevoie de investiții, lucrări de inginerie și teste înainte de a putea îndeplini acest rol.

Până când Freyja va fi gata, Ucraina are nevoie de o soluție imediată împotriva rachetelor balistice rusești.

„Una dintre direcțiile prioritare este Patriot, PAC-3 sau PAC-2”, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al șefului administrației prezidențiale ucrainene. „Prima soluție este cumpărarea sau primirea din stocuri a interceptoarelor PAC-3 și PAC-2”.

Blocaj din cauza Casei Albe

Dependența de Patriot îl face pe Donald Trump esențial pentru armata ucraineană. Cele mai multe interceptoare PAC-3 sunt produse în SUA, ceea ce înseamnă că vânzarea lor și orice acorduri de producție depind de deciziile de la Casa Albă.

În timpul întâlnirii de luna trecută dintre Volodimir Zelenski și Trump, „principalul subiect au fost interceptoarele Patriot”, potrivit unui oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile.

Trump a alimentat speranțele la summitul de la Ankara atunci când a declarat că Ucrainei i se va permite să producă sub licență interceptoare Patriot proiectate în SUA, un pas care, în cele din urmă, ar putea reduce dependența țării de livrările americane limitate.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a precizat, însă, că producția nu va rezolva deficitul imediat.

„Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă”, a declarat el pentru Fox Business, iar fabricarea primelor rachete ar necesita și mai mult timp.

Trump a revenit, ulterior, asupra acestei poziții, afirmând săptămâna trecută: „Nu am convenit asupra acestui lucru. Discutăm despre el. Dar este dificil să oferi o asemenea tehnologie”.

După ce Reuters a relatat că SUA și-au consumat aproape toate stocurile de rachete cu rază lungă de acțiune în războiul cu Iranul, Trump se concentrează acum pe refacerea rezervelor americane. Întrebat, joi, despre solicitările lui Zelenski pentru mai multe rachete Patriot, el a răspuns: „Și noi vrem rachete”.

Ucraina a semnat și un acord pentru a primi interceptoare PAC-2 fabricate în Germania, însă este puțin probabil ca acestea să ajungă înainte de anul viitor.

Confruntată cu deficitul de interceptoare, Ucraina analizează acum o campanie mai agresivă pentru lovirea lansatoarelor rusești.

„Rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care a lansat racheta trebuie să moară lovită de racheta noastră balistică”, a declarat Fedorov.

Efort european dezechilibrat

Povara imediată cade, astfel, asupra Europei, unde aliații caută din nou prin propriile arsenale și prin cele ale vecinilor interceptoare care ar putea ajunge în Ucraina înainte de iarnă.

Germania a furnizat trei sisteme Patriot din stocurile propriei armate și a aranjat, ulterior, transferul altor două printr-un acord în baza căruia SUA urmau să refacă stocurile Bundeswehrului. Țările de Jos au asamblat componentele necesare unui alt sistem complet, inclusiv cinci lansatoare, un radar și rachete. În condițiile în care stocurile sunt acum foarte reduse, guvernele se lovesc însă de propriile limite.

Polonia a confirmat în iulie că a cedat mai multe interceptoare PAC-3 în urma solicitărilor secretarului general al NATO, Mark Rutte, și ale unor comandanți americani de rang înalt. Publicația poloneză Defence24 a relatat că au fost transferate doar cinci rachete.

Chiar și acest lucru a provocat reacții politice. Parlamentari din opoziție au acuzat guvernul că slăbește apărarea țării într-un moment în care rachete și drone rusești au pătruns în repetate rânduri în spațiul său aerian.

Țările aflate mai aproape de Rusia sunt acum tot mai puțin dispuse să renunțe la sistemele Patriot existente, deoarece propriile forțe armate considerau deja că apărarea lor antiaeriană este insuficientă pentru necesitățile naționale, potrivit unui diplomat european care a vorbit sub protecția anonimatului despre contacte diplomatice sensibile.

Atenția se îndreaptă spre țările din sudul Europei, care au contribuit mai puțin la sprijinirea Ucrainei decât Germania și mulți dintre donatorii din nordul continentului.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a confirmat în 2024 că guvernul său trimitea rachete Ucrainei, însă nu a precizat tipul sau numărul acestora.

Grecia, care consideră în mod tradițional că Turcia, la rândul ei membră NATO, reprezintă principala sa amenințare la adresa securității sale, nu a anunțat niciun transfer de rachete Patriot către Ucraina. Presa elenă a relatat în iulie că Ucraina ar fi solicitat guvernului de la Atena până la 200 de interceptoare PAC-2 mai vechi.

Deschiderea arsenalelor europene

Nu este pentru prima dată când aliații europeni trebuie să adune din propriile stocuri limitate rachete Patriot pentru a le trimite Ucrainei.

La o reuniune din februarie, Fedorov a declarat că el și Rutte au analizat o listă a interceptoarelor deținute de aliații europeni și au cerut guvernelor să ofere tot ce puteau.

„Dragă ministru al apărării din Polonia, ne puteți da cinci?”, și-a amintit Fedorov într-un interviu acordat în această săptămână..

Germania s-a oferit să completeze efortul. „Dacă obții 20 de la toate țările, eu îți mai dau cinci”, l-a citat Fedorov pe ministrul german al apărării, Boris Pistorius. „Acesta a fost exercițiul pe care a trebuit să îl facem ca să obținem mai mult de 20. Și este o misiune dificilă”. Ucraina continuă asemenea discuții cu aliații săi.

„Desigur, diplomații ucraineni au lucrat cu Spania, Grecia și cu toți cei din lume care au”, a declarat oficialul de rang înalt familiarizat cu discuțiile. „Totul depinde de SUA, iar lipsa voinței politice de a ajuta îi influențează și pe ceilalți”.

„Administrația americană ar fi putut ajuta, dar nu o face. Iar din această cauză, totul a devenit mai dificil și cu ceilalți”, a adăugat acesta.

Pentru Ucraina, disputele privind stocurile aliaților se desfășoară contra cronometru. În condițiile în care cererea de interceptoare PAC-3 crește puternic în Orientul Mijlociu, Pentagonul își reface propriile rezerve, iar multe țări europene sunt îngrijorate de propria capacitate de a respinge un posibil atac rusesc în viitor, ministrul de externe Andrii Sîbiha a declarat că Ucraina întâmpină dificultăți în a cumpăra, schimba sau obține orice rachetă disponibilă.

„Luptăm literalmente pentru fiecare rachetă”, a spus Sibiha.