De ce o ceașcă de espresso în Sofia este mai scumpă decât în Germania sau Italia
Publicat acum 13 minute
După absolvirea facultății, Maebh Howell își imagina că își va construi o carieră într-un mare centru urban, asemenea multora dintre prietenii săi. În loc să se mute definitiv la Londra, acolo unde a studiat, tânăra a ales însă un drum neașteptat: s-a stabilit pe una dintre cele mai izolate insule locuite din Regatul Unit, unde a descoperit o comunitate unită și un stil de viață complet diferit de cel pe care îl cunoscuse până atunci.
La finalul studiilor universitare, Maebh Howell credea că viitorul ei va urma un traseu previzibil.
„Mă vedeam mutându-mă în cele din urmă la Londra, construindu-mi o carieră și stabilindu-mă acolo. Mulți dintre prietenii mei făcuseră deja acest lucru și credeam că voi face la fel”, a povestit ea pentru Business Insider.
În acea perioadă locuia împreună cu părinții și încerca să își găsească direcția profesională. Deși provenea dintr-un oraș britanic relativ mare, sentimentul dominant era cel al izolării.
„Aveam un loc de muncă în administrația din domeniul sănătății, dar nu aveam nicio direcție. Simțeam că nu există nimic pentru mine acolo”, își amintește tânăra.
O ofertă de muncă ce i-a schimbat viața
Schimbarea a venit în momentul în care mama ei i-a arătat un anunț de angajare pe insula Lundy, situată în Canalul Bristol, care are o lungime de doar 5 km.
Maebh mai vizitase insula într-o excursie de familie și păstrase amintiri plăcute legate de peisaje, natură și istorie.
A aplicat imediat, iar în mai puțin de o lună și-a dat demisia, și-a împachetat lucrurile și s-a îmbarcat pe un feribot către noua ei destinație.
„Într-o lună îmi părăsisem locul de muncă, îmi strânsesem toate lucrurile și plecam spre Lundy, lăsând în urmă viața de pe continent”, a relatat ea.
Pe Lundy, Maebh și-a cunoscut partenerul, care desfășura activități de voluntariat pe insulă. Acesta locuise anterior pe alte insule izolate, precum Skokholm și Fair Isle, și i-a povestit despre viața în astfel de comunități.
Experiențele sale au stârnit curiozitatea tinerei.
„Am descoperit că există o întreagă lume a insulelor îndepărtate și am vrut să le experimentez pe toate”, a spus ea.
Când partenerul ei a acceptat un post pe Fair Isle, Maebh a decis să îl urmeze. A aplicat pentru un loc de muncă de cameristă la Observatorul Ornitologic al insulei și, la un an și jumătate după absolvire, s-a mutat pe cea mai izolată insulă locuită din Regatul Unit, care are doar 60 de locuitori.
Sosirea pe Fair Isle și prima impresie
Accesul pe Fair Isle este posibil doar cu avionul sau cu feribotul. Din cauza vremii nefavorabile, zborul tinerei a fost anulat, astfel că a ajuns pe insulă pe mare, după o călătorie din Shetland.
„Am avut drumul către insulă plin de emoții. Entuziasmul și teama creșteau cu fiecare val peste care trecea feribotul”, a mărturisit ea.
La momentul sosirii știa foarte puține despre noua ei casă: că populația era mai mică de 60 de persoane și că se afla la aproximativ 500 de kilometri distanță de cel mai apropiat oraș important.
Ceea ce a impresionat-o imediat a fost însă atitudinea localnicilor.
„Oamenii zâmbeau, salutau și se prezentau imediat. Toată lumea era foarte primitoare”, a spus Maebh.
O comunitate unită, construită pe ajutor reciproc
Potrivit tinerei, spiritul comunitar este una dintre caracteristicile definitorii ale vieții pe Fair Isle.
De fiecare dată când feribotul ajunge în port, localnicii se adună pentru a ajuta la descărcarea proviziilor.
„Aproape toată lumea contribuie, chiar dacă nu așteaptă nimic pentru sine”, a explicat ea.
Gesturile de politețe fac parte din viața de zi cu zi. Locuitorii se salută constant atunci când se întâlnesc pe drumurile insulei.
„Acum trebuie să îmi amintesc să nu fac același lucru când mă întorc în orașul meu natal, unde acest tip de amabilitate spontană este mai puțin obișnuit”, a remarcat Maebh.
Integrarea în comunitate i-a oferit acces la activități și tradiții pe care nu și le-ar fi imaginat vreodată.
Unul dintre localnici a învățat-o să tricoteze la mașină și să finalizeze manual articolele tradiționale de tricotaj Fair Isle.
De asemenea, a participat la „Hill Caa”, o activitate comunitară care presupune adunarea și tunderea oilor sălbatice de pe insulă.
„Este ceva ce nu m-am gândit niciodată că voi avea ocazia să fac”, a declarat ea.
Centrul vieții sociale: barul Observatorului Ornitologic
În ciuda populației reduse, viața socială este activă. Barul Observatorului Ornitologic funcționează ca principal punct de întâlnire al comunității și găzduiește seri muzicale, petreceri, întâlniri pentru pasionații de tricotat și alte evenimente.
„În majoritatea serilor mă aflu acolo cu o cană de ceai, discutând cu colegii și oaspeții și privind marea la apus”, a spus Maebh.
Potrivit acesteia, pe insulă a găsit comunitatea care îi lipsea în orașul natal și a devenit mai sociabilă decât fusese vreodată.
Deși experiența acumulată pe Lundy a ajutat-o să înțeleagă parțial viața pe o insulă, izolarea Fair Isle a surprins-o.
Ceața densă și vânturile puternice pot împiedica sosirea avioanelor și a bărcilor, ceea ce înseamnă că locuitorii nu pot părăsi insula pentru perioade de timp.
În plus, vremea se schimbă rapid, iar planurile trebuie adaptate constant.
„La început, toate acestea erau stresante pentru mine. Eram obișnuită să pot obține orice îmi doream, aproape imediat”, a explicat ea.
Întârzierile poștei și dificultățile de transport sunt realități obișnuite pentru locuitorii insulei.
În timp, Maebh a învățat să accepte caracterul imprevizibil al vieții pe Fair Isle.
„Nu este sfârșitul lumii dacă proviziile ajung puțin mai târziu”, a spus ea.
Uneori, locuitorii rămân fără fructe proaspete sau lapte, însă se adaptează folosind resursele disponibile.
Tânăra subliniază că bucătarul-șef al Observatorului Ornitologic este extrem de inventiv și că nicio resursă alimentară nu este irosită.
„Păstrăm rezerve de alimente pentru perioadele în care nicio barcă nu poate ajunge pe insulă, iar resturile nu sunt niciodată risipite”, a explicat ea.
O viață mai simplă, dar mai fericită
Privind în urmă, Maebh spune că nu și-ar fi imaginat niciodată că va lucra pe post de cameristă pe o insulă izolată după absolvirea facultății.
Totuși, consideră că alegerea făcută a fost una dintre cele mai bune din viața sa.
Locul de muncă îi asigură cazarea, hrana și utilitățile, ceea ce îi permite să economisească bani. În plus, apropierea de natură îi oferă o stare de bine pe care nu o găsise anterior.
„Mă simt mai fericită decât m-am simțit de ani de zile”, a afirmat ea.
Un alt aspect pe care îl apreciază este contactul permanent cu fauna sălbatică.
„Grupuri de balene trec frecvent pe lângă insulă, iar să alerg pe deal pentru a le vedea atât de aproape de țărm este o experiență extraordinară”, a povestit Maebh.
Deși recunoaște că există și lucruri care îi lipsesc din viața de pe continent, bilanțul este categoric pozitiv.
„Experiențele, oportunitățile și oamenii pe care i-am întâlnit aici depășesc cu mult orice dezavantaj”, a concluzionat ea.