Guvernul Niculescu are în acest moment pe masă trei scenarii pentru majorarea salariului minim de anul viitor. Creșterile propuse de ministrul Florin Manole și trimise partenerilor sociali ar fi între 270 de lei și 750 de lei brut, în funcție de formula aplicată. Sindicatele ceruseră la discuțiile de luni cu premierul Luca Niculescu ca salariul minim să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, însă doar unul dintre scenariile ministrului Muncii respectă această solicitare.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, și sindicatele au trimis propriile propuneri pentru majorarea salariului minim Ministerului Muncii. De asemenea, deocamdată Guvernul nu a decis dacă salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2027 sau din luna iulie.
În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, ceea ce înseamnă că angajații primesc în mână 2.699 de lei. La discuțiile care au avut loc luni la Guvern între sindicate, patronate, premierul Luca Niculescu și miniștrii de resort, liderii de sindicat au cerut ca salariul minim să crească până la 5.000 de lei brut anul viitor. Patronatele se opun și spun că ar trebui redusă impozitarea pe muncă.
Trei scenarii pentru majorarea salariului minim
La o zi după aceste discuții, Ministerul Muncii a trimis partenerilor sociali, trei variante pentru majorarea salariului minim brut de anul viitor, cu sume între 270 de lei și 750 de lei brut.
- scenariul 1 presupune aplicarea formulei prevăzute de HG 35/2025: salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2027 ar urma să fie de 4.593 de lei, prin aplicarea formulei de calcul stabilite prin HG 35/2025;
- scenariul 2 presupune stabilirea salariului minim la 50% din câștigul salarial mediu brut: salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2027 ar fi de 4.884 de lei;
- scenariul 3 presupune stabilirea salariului minim la 52% din câștigul salarial mediu brut: salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2027 ar ajunge la 5.079 de lei;
Scenariul 1 presupune creșterea în anul 2027 a salariului minim brut garantat în plată cu 6,2%, ajungând la suma de 4593 de lei.
În scenariul 2, salariul minim brut garantat în plată în anul 2027 este stabilit la 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat, ajungând la suma de 4884 de lei (creștere cu 12,9% față de anul 2026).
Scenariul 3 presupune creșterea salariului minim brut garantat în plată în anul 2027 la 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat, ajungând la suma de 5079 de lei (creștere cu 17,4% față de anul 2026).
Ministerul Muncii a precizat, în documentul trimis partenerilor sociali, că majorarea salariului minim, indiferent de scenariu, duce la o reducere ușoară a ratei sărăciei relative în rândul întregii populații.
„Suplimentar, este necesar ca măsurile de politică socială și economică să fie mai bine țintite. Creșterea salariului minim ar trebui însoțită de politici complementare care să sprijine lucrătorii din sectorul informal sau pe cei care lucrează pe cont propriu, precum și de măsuri care să promoveze formalizarea locurilor de muncă și să îmbunătățească accesul la asistență socială pentru categoriile vulnerabile. Astfel, efectele pozitive ale creșterii salariului minim ar putea fi amplificate și extinse la o proporție mai mare a populației ocupate care se confruntă cu riscul de sărăcie”, a transmis Ministerul Muncii.
Decizia privind nivelul salariului minim din 2027 urmează să fie luată în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, de Guvern, împreună cu partenerii sociali. Vor urma în perioada următoare două reuniuni ale Consiliului Național Tripartit, potrivit surselor Antena 3 CNN.
Sindicatele au cerut salariu minim de 5.000 de lei
Confederațiile sindicale au cerut majorarea salariului minim brut pe economie de la 4.325 de lei la 5.000 de lei pe lună, începând cu 1 ianuarie 2027.
Creșterea solicitată este de 675 de lei brut, adică 15,6%.
Sindicatele susțin că inflația a redus puterea de cumpărare a salariaților cu aproximativ 13% și că veniturile trebuie să acopere costul real al vieții.
Liderii sindicali amintesc că majorarea salariului minim din 2026 a fost amânată cu șase luni și avertizează că o nouă înghețare ar adânci fenomenul sărăciei în muncă. În sprijinul cererii lor, sindicatele invocă mecanismul legal de stabilire a salariului minim și criteriile prevăzute la nivel european.
„Trebuie să vă reamintesc că această creștere a salariului minim nu este o nebunie din capul liderilor de sindicat, este transpunerea unei directive europene cu salariul minim, care trebuie să fie în fiecare stat membru al UE. România trebuie să respecte acest mecanism și, așa cum am menționat, Ministerul Muncii are această obligație ca, în fiecare toamnă, pe baza unor indicatori publici care vin de la prognoză, să construiască o predeterminare a salariului minim”, a spus Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, luni, după discuțiile de la Guvern
Patronatele cer scăderea taxelor pe muncă
Patronatele au respins însă propunerea sindicatelor și au avertizat că o nouă majorare ar putea duce la scumpiri și concedieri.
Organizațiile patronale spun că firmele suportă deja costuri ridicate și nu își mai permit o nouă creștere a cheltuielilor salariale.
Potrivit Confederației Patronale Concordia, salariul minim a crescut cu aproximativ 85% în ultimii cinci ani.
În schimb, patronatele cer să fie scăzute taxele și impozitele pe muncă.
„Patronatele și sindicatele să ceară scăderea impozitării pe forța de muncă, prea mare pentru puterea economiei, din care se înfruptă constant statul. Și să ne unim vocile în întrebarea - unde sunt reformele și eficientizarea statului? În acest moment, dacă vrem să vorbim de salariu majorat, să scădem taxarea. Așa rămân mai mulți bani oamenilor în buzunar”, a spus președintele IMM România, Florin Jianu, după discuția de la Guvern.