Scenariii pesimiste pentru 2026: Ce risc de creștere a taxelor și impozitelor va fi la anul. Avertismentul economiștilor
Publicat acum 1 ora si 34 minute
Industriile din România plătesc scump impredictibilitatea, iar efectele ajung, mai devreme sau mai târziu, la consumator. În ciuda schimbărilor fiscale constante, unele sectoare continuă să producă, să mențină locuri de muncă și să aducă bani la buget. Un exemplu este industria berii, care a stagnat în 2024 la aproximativ 15 milioane de hectolitri, după o perioadă de scăderi. Contribuțiile însă rămân consistente: taxe, investiții și zeci de mii de locuri de muncă.
Industria berii din România este una dintre puținele care reușesc să îmbine tradiția cu tehnologia modernă, având un impact major în economie. Peste 97% din producția locală acoperă consumul intern, iar lanțul de producție susține aproximativ 60.000 de locuri de muncă.
„Există o legătură directă între numărul de angajați din fabricile noastre și tot ceea ce creăm în amonte și în aval. Pentru fiecare loc de muncă dintr-o fabrică de bere se generează alte 12 locuri de muncă – în agricultură, în producția de bunuri și servicii, în distribuție și comercializare. Tot acest lanț înseamnă un raport de unu la 12. Dacă sectorul berii din România merge bine, generăm valoare adăugată și vrem ca această poveste de succes să continue și în perioada următoare”, a declarat Constantin Bratu, director general la Berarii României.
Acesta mai explică și cum a fost afectată această industrie de măsurile fiscale din pachetul actual.
„În 2025 am avut un calendar de creștere a accizei de 4,3%, dar, din păcate, măsurile fiscale din pachetul actual au adus această creștere undeva la 15%. Și oricât ne-am dori să fim optimiști, oricât am vrea să avem o contribuție și o valoare adăugată mai mare la nivel național, prognozele sunt pesimiste pentru acest 2025. Probabil că piața va înregistra o scădere de consum”, precizează Constantin Bratu.
Schimbările fiscale – precum majorarea accizelor – nu afectează doar producătorii, ci și consumatorii. Scumpirile sunt un efect direct al acestor decizii, iar reprezentanții industriei avertizează că lipsa de stabilitate și predictibilitate pune presiune pe întreaga piață.
Mihai Voicu, președinte Berarii României: Cuvântul de ordine este neîncrederea, iar acest lucru afectează, evident, și consumul – nu doar în categoria berii. Suntem după 20 de ani de existență a Asociației Berarilor și putem spune că suntem într-un an în care sărbătorim 2 miliarde de euro investiți – bani care au mers în capacități de producție noi, moderne și în oameni.
Reporter: Ce vă doriți pentru 2026?
Mihai Voicu: Ce ne dorim pentru 2026? Predictibilitate și stabilitate. Lucrurile merg pe lanț, de la consumator către producător și către distribuție. Totul este legat. Este un efect de domino.
Dan Manolescu, președinte al Camerei Consultanților Fiscali: Din păcate, această pârtie a fiscalității, ca instrument de intervenție în economie, a fost de foarte multe ori utilizată excesiv. Este nevoie de discuții, de dezbateri, pentru a vedea unde ne aflăm în acest moment din punct de vedere al fiscalității. Trebuie să analizăm dacă, în anumite domenii, nu am depășit un optim fiscal. Există modele macroeconomice de calcul prin care putem determina în ce măsură anumite industrii pot suporta creșteri suplimentare.
Berea rămâne cel mai consumat produs alcoolic din România. Iar dincolo de gust și tradiție, înseamnă locuri de muncă, taxe plătite la buget și investiții care se întorc în economie și în comunități.