Industria farmaceutică europeană cere UE să nu răspundă tarifelor lui Trump: Este pur și simplu o idee proastă

Industria farmaceutică europeană a cerut Bruxelles-ului să nu răspundă cu tarife proprii în cazul în care Donald Trump va impune tarife vamale asupra medicamentelor importate, pe fondul temerilor că noile taxe ar putea intra în vigoare chiar de săptămâna viitoare. Preşedintele Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice, Stefan Oelrich, a spus că represalii ar fi "pur şi simplu o idee proastă", scrie The Guardian.

Președintele SUA a spus că tarifele asupra medicamentelor vor fi impuse "foarte curând". La Bruxelles, există îngrijorări că Trump ar putea acționa imediat pentru a-și crea un avantaj de negociere înainte de termenul limită autoimpus din 9 iulie, stabilit pentru finalizarea acordurilor comerciale cu UE și alte circa 60 de ţări. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunţat că acest termen ar putea fi prelungit.

În cadrul unei ședințe de informare desfășurate joi la Bruxelles, președintele Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice, Stefan Oelrich, a avertizat că o reacție din partea UE, prin introducerea propriilor taxe vamale, ar fi dăunătoare pentru ambele părți.

"Exportăm o mulțime de produse din SUA în Europa. Adăugarea unor tarife la aceste schimburi comerciale ar avea un impact negativ bilateral. Dacă vom introduce și noi tarife ca răspuns, este pur și simplu o idee proastă", a declarat Oelrich.

Negocierile comerciale dintre UE și SUA se află într-un echilibru fragil. Franța și Germania pledează pentru un acord rapid, asemănător celui deja încheiat de Marea Britanie, iar mai multe state membre – în special țările baltice – sunt interesate să întărească relațiile cu Trump după "marea victorie" obținută de acesta la summitul NATO privind creșterea cheltuielilor pentru apărare, în speranța că va continua să sprijine Ucraina.

Pe măsură ce termenul limită se apropie, se intensifică speculațiile că UE va conveni un acord restrâns privind tarifele aplicate sectorului auto și celui al oțelului – în linie cu acordul bilateral negociat de Keir Starmer în luna mai, care va intra în vigoare luni. Cu toate acestea, industria farmaceutică rămâne sceptică în privința includerii sale într-un astfel de acord.

"Nu există vreo cerere concretă din partea SUA, în afară de reducerea barierelor comerciale către zero, în măsura posibilului – ceea ce ar fi ideal pentru noi. Tarifele vor crește costurile medicamentelor și ale îngrijirii medicale, ceea ce înseamnă, în final, prețuri mai mari pentru pacienți", a subliniat Oelrich.

După întâlnirea liderilor europeni de joi, cancelarul german Friedrich Merz a făcut apel la încheierea unui "acord comercial rapid și simplu", în detrimentul unuia "lent și complicat". Președintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat și el favorabil unui acord rapid, însă a subliniat că acesta trebuie să fie echilibrat.

Totodată, Oelrich – care este și membru în consiliul de administrație al companiei germane Bayer – a cerut o serie de reforme în ceea ce privește finanțarea, stabilirea prețurilor și reglementările în domeniul medicamentelor. Potrivit lui, aceste reforme ar putea contribui la restabilirea poziției de lider global a Europei în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice.

Apelul său vine pe fondul îngrijorărilor că Europa pierde teren în fața Statelor Unite și, tot mai mult, în fața Chinei – care în 2023 a depășit UE ca număr lansări noi pe piață: 25 de produse față de 17 din UE și 28 din SUA.

Oelrich a menționat că, potrivit datelor, un sfert dintre medicamentele aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) în SUA în ultimul deceniu nu au fost lansate și în Europa, din cauza barierelor netarifare – precum diferențele în reglementări și prețurile naționale.

"Multe companii de biotehnologie nici măcar nu se obosesc să intre pe piața europeană. Pentru ele, pur și simplu, nu are sens", a explicat el.

Printre alte bariere netarifare indicate s-au numărat și așa-numitele "clawback-uri" – practici prin care guvernele din economii importante, inclusiv Franța și Marea Britanie, stabilesc un buget fix pentru achiziția de medicamente, iar orice cheltuială care depășește acest plafon este recuperată de la companiile farmaceutice.

"Este complet lipsit de sens. Și asta se întâmplă în întreaga Europă și trebuie să înceteze. Aș putea numi o mulțime de țări în care se aplică astfel de măsuri. Problema este că prea des în Europa, cele mai bogate state tind să se alinieze la cele mai mici prețuri din țările cu capacități financiare reduse... ceea ce creează o situație nesustenabilă", a adăugat Oelrich.