O firmă din Moscova a intermediat peste 500 de milioane de dolari în tranzacții interzise în doar patru luni. Folosește firme-fantomă, criptomonede și o aplicație cu inteligență artificială care falsifică documente comerciale. În spatele ei se află Ilan Șor, oligarhul fugit din Republica Moldova.
Dezvăluirea aparține The New York Times. Jurnaliștii americani au analizat documente interne ale companiei A7, publicate online de hackeri la sfârșitul anului trecut.
Un exemplu arată cum funcționează schema. Pe hârtie, Compania Comercială a Republicii Kârgâze, o entitate de stat, plătea un milion de dolari pentru covorașe auto, soluție de polish, ochelari de protecție și frânghie. În realitate, banii mergeau pe componente de drone, genul care alimentează mașina de război a Rusiei.
Cazul, de la începutul anului trecut, este doar unul din miile de operațiuni similare orchestrate de A7.
Cum ocolește Rusia blocada financiară
După invazia din 2022, Rusia a fost practic scoasă din sistemul financiar global. Băncile ruse nu mai pot folosi dolarul. Majoritatea băncilor internaționale nu mai procesează plăți pentru firmele rusești.
A7 a găsit soluția. Firma trimite bani în străinătate prin companii-paravan înființate în Asia, Africa și în alte regiuni. Acestea nu au alt rost decât să mascheze achizițiile.
Compania folosește criptomonede pentru a schimba rublele în dolari și euro, ascunzând originea banilor.
Mai mult, A7 și-a construit propria aplicație, bazată pe tehnologia OpenAI, cu care falsifică documente comerciale pentru a păcăli băncile și autoritățile de reglementare.
Potrivit analizei NYT, din cele peste 500 de milioane de dolari intermediate în primele patru luni din 2025, peste 130 de milioane au mers pe produse care pot fi folosite de industria militară rusă.
Documentele nu indică volumul total al operațiunilor. Open Source Center, un think tank britanic de informații care a făcut publice documentele în iunie, estimează că prin rețeaua A7 au trecut zeci de miliarde de dolari.
Financial Times a relatat, luni, că firma a derulat afaceri de aproape 7 miliarde de dolari. A7 însăși a declarat într-un comunicat că gestionează o cincime din comerțul exterior anual al Rusiei, adică echivalentul a 130 de miliarde de dolari.
A7 nu a răspuns solicitării de comentarii.
Elina Ribakova, directoarea programului de afaceri internaționale al Școlii de Economie din Kiev, spune că sancțiunile au scumpit războiul Rusiei, dar au generat și scheme tot mai sofisticate de eludare.
„Am creat un monstru”, a spus ea despre A7.
Kârgâzstan, poarta de intrare
Șor a înființat A7 în septembrie 2024, împreună cu Promsvîazbank, o bancă de stat rusă legată de armată. Scopul declarat: „dezvoltarea comerțului exterior” și stimularea economiei ruse, în ciuda sancțiunilor.
Firma avea nevoie de un cap de pod în sistemul financiar global. L-a găsit în Kârgâzstan.
Cu mai puțin de două săptămâni înainte, ministrul kârgâz al economiei de atunci, Daniiar Amanghieldiev, contribuise la înființarea Companiei Comerciale a Republicii Kârgâze. Oficial, entitatea trebuia să monitorizeze comerțul și să reducă riscul de eludare a sancțiunilor. Amanghieldiev fusese implicat și în organizația non-profit legată de campania de influență din Moldova.
Documentele arată că, de la început, efectul a fost opus. În câteva săptămâni, administratorii de sistem ai lui Șor discutau cum să-și instaleze propriul software pe site-ul oficial kârgâz. În câteva luni, A7 genera facturi falsificate prin care mărfuri sensibile destinate Rusiei păreau achiziții obișnuite ale Kârgâzstanului.
„Compania Comercială a Republicii Kârgâze a fost înființată pentru a reglementa și a spori transparența operațiunilor de comerț exterior”, a declarat Amanghieldiev. „Din câte știu eu, crearea ei nu a avut legătură cu interesele A7 sau ale lui Ilan Șor”.
Firmele-fantomă ale A7 au deschis șase conturi la bănci kârgâze, prin care au trecut peste 100 de milioane de dolari și yuani chinezești. Nu este clar în ce măsură oficialii sau băncile kârgâze știau de operațiuni.
Contextul explică boom-ul. Profiturile băncilor din Kârgâzstan au crescut de la 42 de milioane de dolari în 2021 la 354 de milioane în 2024. În aceeași perioadă, livrările din China și Europa către această țară de șapte milioane de locuitori au urcat de la circa 8 miliarde la aproape 23 de miliarde de dolari. Economistul Robin Brooks, de la Brookings Institution, a concluzionat că țara era doar o escală pentru mărfuri aflate în drum spre Rusia.
Sub presiunea Occidentului, Kârgâzstanul a închis anul acesta o parte din rețeaua A7, inclusiv Compania Comercială. Ministrul economiei și comerțului, Bakît Sîdîkov, a transmis că țara tratează cu seriozitate abuzurile asupra sistemului său financiar și a numit un reprezentant special pentru coordonarea politicilor în domeniu.
A7 s-a mutat rapid. Potrivit documentelor interne și registrelor comerciale, firma a apelat la companii-paravan și filiale din Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Mongolia și alte țări. NYT a identificat 71 de firme-fantomă legate de A7.
Facturi făcute de ChatGPT
Un caz documentat în detaliu a fost cel al achiziției de electronice americane avansate, esențiale pentru sistemele de război electronic.
Cumpărătorul era VPK Techno Systems, un distribuitor din Moscova care își promovează public legăturile cu marile companii de apărare ruse. Vânzătorul, Ceyuan Electronic Technology, un furnizor chinez care livra frecvent electronice sensibile în Rusia.
Pe 10 martie 2025, VPK a trimis A7 o factură de aproape 46.000 de dolari pentru senzori de măsurare a semnalului. Sunt printre produsele pe care SUA încearcă cel mai insistent să le țină departe de Rusia.
Angajații A7 au încărcat factura în programul intern. Acesta folosea ChatGPT pentru a citi documentul și a genera o variantă falsă, cu aceeași sumă și dată. Apoi angajații alegeau una din peste 6.000 de ștampile dintr-o bază de date, pentru a da documentului aer autentic.
Pe noua factură, electronicele militare deveniseră casete luminoase LED pentru reclame, cumpărate de Compania Comercială a Republicii Kârgâze.
Banca furnizorului chinez nu a ridicat nicio problemă de conformitate.
Nick Grothaus, vicepreședinte de cercetare la firma de analiză Kharon, descrie facturile ca pe niște „firimituri” pe care guvernele le urmăresc pentru a depista livrările către Rusia.
Un purtător de cuvânt al OpenAI a declarat că datele de acces găsite în aplicația A7 nu mai sunt active și că firma nu permite accesul la tehnologia sa din Rusia.
NYT a analizat peste 4.000 de tranzacții bancare similare, din 40 de conturi ale firmelor-fantomă. În cele cinci luni acoperite de documente, A7 a trimis plăți către bănci din peste 80 de țări.
De la carne de vită la echipamente pentru obuze
Multe plăți sunt pentru bunuri obișnuite: carne congelată din Uruguay, corpuri de iluminat din Italia, jucării din China. Sau vacanțe de lux: peste două milioane de dolari au mers către o agenție de turism din Maldive.
Altele vizează produse cu dublă utilizare, civilă și militară. Xi'an Heavy Equipment, un producător chinez de stat, a primit peste 27 de milioane de dolari pentru echipamente siderurgice care pot ajuta la producția de obuze și blindaje.
Aproape un milion de dolari a ajuns la Insight Global Technology, din Hong Kong, care vinde servere Nvidia pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Aproape 4 milioane au mers către Walksnail, un producător chinez de componente radio și video pentru dronele folosite pe frontul din Ucraina.
Niciuna dintre aceste companii nu a răspuns solicitărilor NYT.
Într-un interviu acordat luna aceasta ziarului rus Kommersant, Șor a declarat că A7 nu are „probleme deosebite în a transfera fonduri oriunde în lume”. Anul trecut, declarase că eludarea sancțiunilor îi aduce „satisfacție personală”.
Omul Kremlinului
Înainte de A7, Ilan Șor era cunoscut drept creierul „furtului secolului”: sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, pentru care a fost condamnat.
Trăiește acum în Rusia, alături de soția sa, cântăreața și influencerița Sara Șor, cunoscută drept Jasmin, și de cei doi copii mici. Pe Instagram apar petreceri fastuoase și vacanțe de lux, inclusiv la Waldorf Astoria Maldives.
Trei oficiali de informații occidentali spun că Șor raportează direct lui Serghei Kirienko, membru al administrației lui Vladimir Putin, care coordonează operațiunile de influență în fostele republici sovietice, inclusiv Moldova și Kârgâzstan.
Șor și soția sa sunt sub sancțiuni americane din 2022, pentru colaborare cu serviciile de securitate ruse în vederea influențării alegerilor din Moldova. În 2024, guvernul rus a canalizat sute de milioane de dolari printr-o organizație non-profit condusă de Șor, pentru a plăti moldoveni să voteze împotriva aderării la UE. Tentativa a eșuat.
Gaze, dirhami și Tether
Firmele-paravan rezolvă doar jumătate din problemă. Pentru importuri, A7 are nevoie și de valută.
Potrivit documentelor interne, firma a exploatat una dintre puținele surse rămase: exporturile de energie. Mai multe țări, inclusiv membre UE și NATO, cumpără în continuare energie și material nuclear rusesc.
Un document intern descrie cum o parte din încasările Gazprom, în dirhami emirieni, au fost redirecționate către A7 printr-o filială, în loc să ajungă în conturile companiei din Rusia.
Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Harvard, spune că firmele ruse au adesea angajați care se „hrănesc din mici fragmente ale fluxurilor de bani” la care pot ajunge.
În primele cinci săptămâni din 2025, aproape 400 de milioane de dirhami, circa 100 de milioane de dolari, au fost depuși în tranșe regulate în conturi ale firmelor-fantomă A7 la First Abu Dhabi Bank. În ianuarie, mai mult de jumătate au fost convertiți în dolari, euro și Tether, o criptomonedă legată de dolar.
Cel puțin două firme din Emirate legate de A7 au fost înregistrate de Shaheem Musthafa, angajat în Dubai al Evocargo, o companie rusă de camioane autonome care colaborează cu Gazprom. Gazprom, Evocargo și Musthafa nu au răspuns. First Abu Dhabi Bank a transmis că nu comentează cazuri specifice, dar aplică standarde riguroase de conformitate.
Un joc fără sfârșit
Sub administrația Biden, Trezoreria SUA a făcut din combaterea eludării sancțiunilor o prioritate. Presiunea a scăzut semnificativ. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația a ridicat mai multe restricții decât a impus, potrivit analizei NYT.
Firmele-fantomă ale A7 au facilitat plăți către companii care lucrau cu mari bănci americane și europene.
„Activitatea unei companii poate trece neobservată sau, chiar și după ce e prinsă, pur și simplu închid contul și se mută în altul”, explică Claire O'Neill McCleskey, consultantă în sancțiuni și fost oficial al Trezoreriei.
O purtătoare de cuvânt a Trezoreriei a declarat că, sub Trump, instituția a luat măsuri importante, inclusiv sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere ruse și a A7.
Documentele arată că A7 are o echipă dedicată creării de noi firme-paravan ori de câte ori apar probleme. Printre cele noi: Teracoretrade în Qatar, Vaydora în Kârgâzstan și Nuvotra în Bahrain.
Capacitatea de a încasa lovituri și de a se reface în altă parte e atât de importantă pentru A7 încât a devenit simbolul firmei. Mascota este o nevalyashka, jucăria rusească cu bază îngreunată care revine mereu în poziție verticală.
„Nevalyashka simbolizează faptul că, indiferent în ce direcție încearcă diversele restricții să ne împingă, compania rămâne stabilă”, a declarat A7 unei reviste de lifestyle din Rusia, în iunie.