Președintele Trump a convocat sâmbătă seara la Casa Albă (n.red. duminică dimineața ora României) o ședință cu echipa sa de securitate națională pentru a discuta despre participarea la atacurile Israelului asupra siturilor nucleare iraniene.
Oficialii israelieni au transmis administrației Trump că nu vor să aștepte două săptămâni pentru ca Iranul să ajungă la un acord pentru dezmembrarea unor părți cheie ale programului său nuclear și că Israelul ar putea acționa singur înainte de expirarea termenului limită, au declarat două surse, pe fondul unei dezbateri continue în echipa lui Trump despre implicarea SUA.
Cele două surse citate de Reuters au declarat că Israelul și-a comunicat joi preocupările oficialilor administrației Trump, în cadrul a ceea ce au descris ca fiind o convorbire telefonică tensionată.
Oficialii israelieni au declarat că nu vor să aștepte cele două săptămâni pe care președintele american Donald Trump le-a prezentat joi ca termen limită pentru a decide dacă SUA se vor implica în războiul israelo-iranian, au declarat sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Printre participanții israelieni la apel s-au numărat prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul Apărării Israel Katz și șeful armatei Eyal Zamir, potrivit unei surse din domeniul securității.
Israelienii cred că au o fereastră de oportunitate limitată pentru a acționa împotriva sitului adânc îngropat de la Fordo, bijuteria coroanei programului nuclear iranian, au declarat sursele. Statele Unite sunt singura țară care deține bombe de distrugere a buncărelor suficient de puternice pentru a ajunge la instalație, care este săpată în panta unui munte.
Israelul a lansat sâmbătă noi atacuri asupra sudului Iranului, armata israeliană anunțând că vizează zone din Bandar Abbas unde se află depozite de drone și o facilitate de armament.
„Forțele israeliene lovesc în prezent facilități de depozitare a dronelor și o unitate de armament în sud-vestul Iranului, în zona Bandar Abbas,” se arată într-un comunicat citat de AFP, potrivit The Guardian.
Israelul a întârziat posibilitatea ca Iranul să construiască o bombă nucleară cu „cel puțin doi sau trei ani” în urma atacurilor recente asupra teritoriului iranian, a declarat ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, într-un interviu, potrivit CNN.
„Ceea ce am făcut până acum a fost deja foarte semnificativ. Cred că, potrivit evaluărilor pe care le primim, am întârziat deja cu cel puțin doi sau trei ani posibilitatea ca (Iranul) să obțină (o) bombă nucleară,” a spus Sa’ar într-un interviu acordat grupului media Axel Springer, publicat astăzi.
Faptul că Israelul a eliminat mai mulți oficiali militari iranieni începând cu 13 iunie este „extrem de important,” a adăugat Sa’ar, subliniind că nu are încredere în diplomația cu Iranul.
„Nu cred prea mult în diplomația cu Iranul. Toate eforturile diplomatice de până acum nu au avut succes,” a spus el.
„Am realizat deja multe, dar vom face tot ce ne stă în putință. Nu ne vom opri până nu vom face tot ce putem acolo pentru a elimina această amenințare (din partea Iranului),” a mai declarat ministrul israelian.
Președintele american Donald Trump, împreună cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au încercat discret să organizeze o întâlnire la Istanbul, în această săptămână, între oficiali americani și iranieni, după escaladarea tensiunilor dintre Israel și Iran, potrivit a trei oficiali americani și unei surse directe citate de Axios. Planul a eșuat, însă, după ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei - care se ascunde de teama că va fi asasinat - nu a putut fi contactat pentru a-și da acordul.
Citește continuarea AICI
Statele Unite mută bombardiere B-2 pe insula Guam din Pacific, au declarat sâmbătă doi oficiali americani pentru Reuters, în timp ce președintele Donald Trump analizează dacă Statele Unite ar trebui să participe la atacurile Israelului împotriva Iranului.
Insurgenţii houthi din Yemen au ameninţat sâmbătă că vor ataca nave americane în Marea Roşie, în pofida unui acord de încetare a focului, dacă Washingtonul va interveni în războiul dus de Israel împotriva aliatului lor iranian, informează AFP, preluată de Agerpres.
"Dacă SUA vor lua parte la un atac şi la o agresiune împotriva Iranului alături de inamicul israelian, forţele armate (houthi) vor viza navele şi navele lor de război din Marea Roşie", a afirmat purtătorul de cuvânt al grupării rebele, Yahya Saree, într-o înregistrare video.
Joi, Casa Albă a anunţat că preşedintele american Donald Trump va lua o decizie cu privire la o posibilă participare a SUA la atacurile Israelului împotriva Iranului "în următoarele două săptămâni", apreciind "substanţială" posibilitatea unor negocieri cu Teheranul.
Până acum, insurgenţii yemeniţi au efectuat zeci de atacuri cu rachete şi drone împotriva Israelului de la începutul războiului în Fâşia Gaza la 7 octombrie 2023, susţinând că acţionează în semn de solidaritate cu palestinienii.
Ei au ţintit de asemenea nave despre care credeau că ar fi avut legături cu Israelul, în largul coastei Yemenului.
Israelul susţine că rebelii houthi acţionează sub conducerea şi finanţarea Iranului "pentru a submina stabilitatea regională şi a perturba libertatea globală de navigaţie".
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat sâmbătă că un atelier pentru producţia de centrifuge, maşini utilizate la îmbogăţirea uraniului, a fost lovit după noi atacuri israeliene împotriva sitului nuclear de la Isfahan, în centrul Iranului, informează AFP, preluată de Agerpres.
"Cunoaştem bine această instalaţie. Nu exista acolo materii nucleare şi, prin urmare, atacul nu va avea nicio consecinţă în termeni de radiaţie" asupra mediului, a declarat Rafael Grossi, directorul general al AIEA, agenţie ONU, citat într-un comunicat.
Ostilităţile între Israel şi Iran au intrat deja în a doua săptămână. Forţele israeliene au lovit ţinte strategice din interiorul Iranului, în timp ce Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete şi drone în special asupra oraşelor israeliene Tel Aviv şi Haifa.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu are dovezi conform cărora Iranul ar lucra la producerea unei arme nucleare, deşi a avertizat că nu poate garanta că programul nuclear al Iranului este exclusiv paşnic atât timp cât Teheranul nu răspunde la mai multe întrebări.
Bombardamentele israeliene au avariat grav uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară. AIEA a confirmat lovirea directă a halelor subterane ale uzinei nucleare de la Natanz în urma bombardamentelor israeliene.
De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate.
În schimb, uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, amplasată la aproape o sută de metri în subteran sub un munte, nu a suferit daune sau acestea sunt minime. Pentru a lovi această uzină, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2.
Bombardiere stealth americane B-2 au decolat de la baza aeriană Whiteman din Missouri către o bază strategică din Guam, în vestul Pacificului, scrie Jerusalem Post, potrivit relatărilor Fox News.
Bombardierele erau însoțite, se pare, de patru avioane de realimentare Boeing KC-46 Pegasus. Două dintre ele au efectuat deja realimentarea aeronavei B2 deasupra Oceanului Pacifi , conform rapoartelor. Celelalte două se află la aproximativ 75 de kilometri în spatele lor.
Două aeronave de realimentare suplimentare au decolat din nordul orașului San Francisco și se îndreaptă spre nord. Se spune că următorul lor punct de realimentare va fi în Hawaii mai târziu.
Bombardierele B-2 sunt singurele care pot lansa racheta GPU-57, cea care ar putea distuge situl nuclear Fordo, construit sub un monte. Arma reprezintă cea mai mare bombă convențională din arsenalul SUA, proiectată special pentru a distruge buncărele subterane întărite. Dimensiunile sale masive impun ca B-2 să transporte doar una sau două rachete per misiune, dar oferă o capacitate de penetrare inegalabilă a buncărelor.
Atenția președintelui Donald Trump din ultima săptămână a fost concentrată pe criza dintre Israel și Iran. Între întâlnirile din Canada de luni, el i-a contactat constant pe consilieri pentru actualizări. A petrecut mai mult timp în Situation Room săptămâna aceasta decât în orice alt moment al noii sale președinții, scrie CNN.
Așadar, miercuri a fost oarecum șocant când președintele a ieșit din Casa Albă - nu pentru a oferi o actualizare a consultărilor sale privind criza, ci pentru a supraveghea instalarea a două catarge de steaguri de aproape 30 de metri.
„Aceștia sunt cei mai buni stâlpi din țară sau, de fapt, din lume. Sunt conici. Au un vârf frumos”, a declarat președintele în fața unui grup de reporteri și muncitori. „Este un proiect foarte interesant pentru mine.”
Pauza de la întâlnirile sale cu Iranul a durat aproximativ o oră, un moment în care președintele a atins literalmente iarba de pe South Lawn în mijlocul celei mai importante perioade de luare a deciziilor din mandatul său de până acum.
O zi mai târziu, președintele a decis să nu ia o decizie.
El i-a dictat o declarație secretarei sale de presă, Karoline Leavitt, în care anunța că va amâna ordonarea unui atac asupra Iranului timp de până la două săptămâni pentru a vedea dacă este posibilă o rezoluție diplomatică.
Decizia a fost dezvăluită după o altă întâlnire în Situation Room, unde președintele a petrecut o mare parte din această săptămână analizând planurile de atac și interogând oficialii cu privire la potențialele consecințe.
Citește continuarea AICI.
New York Times scrie, citând trei surse iraniene familiarizate cu detaliile, că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, se refugiază în buncărul său subteran și a selectat trei candidați pentru a-i succeda - temându-se de o tentativă de asasinat.
Potrivit surselor, Khamenei comunică în principal cu comandanții săi prin intermediul unui ajutor de încredere și întârzie comunicațiile electronice pentru a face dificilă localizarea sa.
Se spune că Khamenei a desemnat trei clerici de rang înalt drept candidați pentru a-l înlocui și a ales, de asemenea, succesori în lanțul său de comandă militară în cazul în care alți oficiali de rang înalt sunt eliminați.
Rusia a reafirmat sâmbătă că nu există nicio dovadă că Iranul are ca obiectiv obţinerea de arme nucleare, a relatat sâmbătă Sky News Arabia care îl citează pe preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.
''Rusia, la fel ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, nu a avut niciodată vreo dovadă că Iranul se pregăteşte să obţină arme nucleare, aşa cum am notificat conducerea israeliană în mod repetat'', a spus Putin.
Rusia este pregătită să sprijine Iranul pentru dezvoltarea unui program nuclear paşnic, a afirmat şeful statului rus. El a adăugat că Teheranul are dreptul de a face acest lucru.
Ostilităţile între Israel şi Iran au intrat în a doua săptămână. Forţele israeliene au lovit ţinte strategice din interiorul Iranului, în timp ce Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete şi drone în special asupra oraşelor israeliene Tel Aviv şi Haifa.
Războiul Israelului cu Iranul costă sute de milioane de dolari pe zi, din cauza prețului ridicat al interceptoarelor, operațiunilor aeriene și daunelor aduse infrastructurii – punând presiune economică asupra Israelului, scrie Wall Street Journal.
Interceptarea barajelor de rachete iraniene – peste 400 până în prezent – necesită sisteme precum David's Sling și Arrow, costând până la 4 milioane de dolari pe lovitură. Estimările sugerează că apărarea antirachetă singură poate costa între zeci de milioane și 200 de milioane de dolari zilnic.
Daunele aduse infrastructurii civile reprezintă un alt cost major. Sute de clădiri au fost lovite, iar reconstrucția se așteaptă să depășească 400 de milioane de dolari. Peste 5.000 de persoane au fost strămutate și sunt adăpostite pe cheltuiala guvernului.
În ciuda cheltuielilor militare în creștere și a unei încetiniri economice temporare, piețele rămân optimiste, iar economiștii nu prevăd o recesiune – încă. Dar, cu cât războiul durează mai mult, cu atât costul financiar este mai mare.
Forțele Aeriene Israeliene au efectuat un val mare de atacuri asupra a zeci de ținte din Iran peste noapte, inclusiv asupra instalației nucleare din Isfahan și a patru lansatoare de rachete amorsate, afirmă armata.
Aproximativ 50 de avioane de vânătoare IAF au fost implicate în atacuri, lansând 150 de muniții.
IDF susține că atacurile asupra instalației nucleare din Isfahan, care fusese vizată de Israel în prima zi a conflictului, au avut scopul de a provoca daune suplimentare programului nuclear al Iranului.
„În cadrul complexului, a fost vizată și o instalație de producție de centrifuge, alături de alte ținte militare ale regimului iranian din zona Isfahan”, spune IDF.
Armata susține că a provocat „daune semnificative” capacităților de producție de centrifuge ale Iranului.
Între timp, patru lansatoare de rachete balistice amorsate au fost „neutralizate” în atacuri înainte de lansarea unei salve asupra Israelului, afirmă armata.
Alte atacuri nocturne au lovit camioane folosite pentru lansarea de drone asupra Israelului, precum și infrastructură de depozitare și lansare a rachetelor balistice, precum și radare și situri de apărare aeriană iraniene, afirmă IDF.
Armata israeliană a anunţat, sâmbătă dimineaţă, că Iranul a lansat în cursul nopţii un nou atac cu rachete asupra Israelului, transmit DPA şi AFP, preluat de Agerpres. Apărarea antiaeriană israeliană a reuşit să incercepteze rachetele.
Nu există informaţii despre eventuale ţinte lovite de rachetele iraniene. La scurt timp după alerta privind iminenţa unui nou atac iranian, armata israeliană a declarat că locuitorii au putut părăsi în siguranţă adăposturile.
În acelaşi timp, forţele aeriene israeliene au efectuat o serie de lovituri împotriva unor „obiective de stocare şi de lansare a rachetelor” din centrul Iranului, potrivit unui anunţ postat pe Telegram de armata israeliană.
Cel puţin o persoană a murit şi alte două au fost rănite într-un atac israelian asupra oraşului iranian Qom, conform presei iraniene. O clădire de apartamente a fost lovită în atac, victima fiind un tânăr de 16 ani. Oraşul Qom se află la circa 50 de kilometri nord de Fordo, unde Iranul îmbogăţeşte uraniu ce ar putea fi utilizat pentru producerea unei bombe atomice.
Un alt oraş iranian lovit de atacurile israeliene este Isfahan, unde au fost activate mijloacele de apărare antiaeriană. La Isfahan se află un important centru de cercetări în domeniul nuclear.
Autoritățile de la Teheran au blocat accesul la internet deja de peste 48 de ore, iar iranienii nu mai pot lua contact cu familiile și prietenii, în contextul războiului cu Israel.
Președintele american, Donald Trump, a declarat, vineri seară, că i-ar fi „foarte dificil” să ceară Israelului să oprească bombardamentele împotriva Iranului pentru a începe eforturi de repornire a discuțiilor diplomatice.
„Cred că este foarte dificil să fac această cerere acum, dacă cineva e pe cale să câștige. Este un pic mai greu de făcut decât atunci când cineva pierde. Dar suntem pregătiți, avem voință și avem capacitate. Am vorbit și cu iranienii și vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Donald Trump, conform CNN.
„E foarte greu să oprim (bombardamentele – n .red.), iar când ne uităm la situație, vedem că Israelul se descurcă foarte bine în ce privește războiul. Cred că ai putea spune că Iranul se descurcă mai puțin bine, e un pic greu să faci pe cineva să se oprească”.
Trump a respins și drept inutile eforturile europenilor de a se angaja la discuții diplomatice cu Iranul, susținând că aceștia „nu au ajutat la eforturile pentru oprirea conflictului”.
„Nu au ajutat. Iranul nu vrea să vorbească cu Europa. Vor să vorbească cu noi. Europa nu va putea să ajute pe partea asta”, a spus Trump.
Noi atacuri israeliene au provocat explozii în mai multe părți are provinciei iraniene sud-vestice Khuzestan, vineri, conform agenției iraniene semi-oficiale Mehr, relatează CNN.
Trei orașe – Ahvaz, Mahsashr și Andimeshk – au fost țintite în atacuri, conform agenției citate, deși atacul împotriva Mahshahr nu a ajuns în oraș, provocând, în schimb, o explozie în afara sa.
Clădiri de locuințe au fost avariate în atacul din Ahvaz, conform sursei citate, iar un hambar gol ar fi putut fi ținta atacului.
Iranul este pregătit să „ia în considerare” o revenire la diplomaţie „odată ce agresiunea israeliană va înceta”, a declarat, vineri, la Geneva, ministrul de externe iranian şi negociatorul-şef în dosarul nuclear, Abbas Araghchi.
„Suntem în favoarea continuării discuţiilor cu E3 (Germania, Franţa, Regatul Unit - n. red.) şi Uniunea Europeană”, a declarat, de asemenea, ministrul de externe iranian după reuninea avută cu omologii săi francez, britanic şi german şi cu şefa diplomaţiei UE Kaja Kallas în oraşul elveţian.
Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut Iranului să „continue discuţiile cu Statele Unite” privind programul nuclear, solicitare adresată în cursul reuniuniu de la Geneva.
„Credem că nu există o soluţie definitivă pe cale militară la problema nucleară iraniană”, a declarat ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot. Omologul său german, Johann Wadephul, a apreciat că Iranul pare „fundamental pregătit să continue discuţiile”.
În întâlnirea care a început, vineri, la Geneva, diplomaţia europeană încearcă să convingă regimul de la Teheran de necesitatea de a renunţa la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele şi atacurile cu drone între Israel şi Iran continuă, ostilităţile fiind declanşate pe 13 iunie de Israel şi justificate cu argumentul că se teme că Teheranul este aproape de a dispune de armament nuclear.
Negocierile de la Geneva au fost „respectuoase și serioase”, transmite presa de stat de la Teheran
Discuțiile de la Geneva, purtate între ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, și miniștrii omologi din Franța, Germania și UK, dar și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, au includ perspectivele „tuturor părților”, conform agenției iraniene IRNA.
Discuțiile au durat aproape trei ore și jumătate, conform sursei citate.
Guvernul american a sancționat, vineri, mai multe companii străine, un cetățean chinez și un vas de marfă, într-o încercare de a submina capacitățile militare ale Iranului și programul său nuclear.
Departamentul Trezoreriei a transmis într-un comunicat că entitățile și persoanele sancționate au furnizate Iranului „aparate cu scopuri ilicite” și cercetare „pentru programele de armament ale regimului”.
Cetățeanul chinez, Zhang Yanbang, căpitanul navei Shun Kai Xing „era conștient” de faptul că la bordul vasului său erau aparate de acest fel destinate Iranului.
Israelul trebuie să se pregătească pentru o „campanie prelungită” împotriva Iranului, a declarat, vineri, şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, care a cerut populaţiei israeliene să se pregătească pentru „zile dificile”, la o săptămână după lansarea bombardamentelor împotriva Iranului, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agepres.
„Ne pregătim pentru o gamă largă de evenimente posibile. Am lansat cea mai complexă campanie din istoria noastră pentru a elimina o ameninţare de o asemenea anvergură, împotriva unui inamic de o asemenea anvergură, prin urmare trebuie să fim pregătiţi pentru o campanie prelungită”, a afirmat generalul Zamir, într-un mesaj video adresat cetăţenilor Israelului.
„În ciuda progreselor semnificative, ne aşteaptă zile dificile”, a avertizat el, la scurt timp după ce un nou val de rachete balistice lansate de Iran ca represalii au făcut peste 20 de răniţi şi au lovit în diferite puncte ale Israelului.
Armata israeliană a anunţat, vineri după-amiază, că a lansat la rândul ei un nou val de atacuri aeriene împotriva centrului şi vestului Iranului, după ce ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a ordonat o intensificare a acestor bombardamente.
Mai devreme, în jurul prânzului, un alt anunţ al armatei israeliene menţiona încheierea unui val anterior de atacuri împotriva a 35 de depozite de rachete şi componente ale infrastructurii de lansare a rachetelor balistice în zona oraşelor Tabriz şi Kermanshah, ambele în vestul Iranului.
Ministrul israelian al apărării a admis că printre scopurile acestei campanii militare se numără, de asemenea, subminarea regimului ayatolahului Ali Khamenei, pe lângă neutralizarea programului nuclear şi a stocurilor de rachete balistice iraniene.
Diplomația cu Iranul poate fi „foarte ușor restabilită” din nou dacă președintele american, Donald Trump, ordonă conducerii israeliene să oprească bombardamentele împotriva Iranului, a declarat Majid Farahani, purtătorul de cuvânt al președinției de la Teheran, conform CNN.
„Iranul crede în dialogul civil. Nu e important dacă e direct sau indirect. Președintele Trump poate foarte ușor să oprească războiul printr-un telefon dat israelienilor”, a spus oficialul iranian, repetând poziția deja afirmată a Iranului că negocierile nu pot să aibă loc câtă vreme bombele israeliene lovesc țara.
Farahani spune că Iranul nu va accepta oprirea îmbogățirii uraniului. Regimul de la Teheran susține că aceste acțiuni ale sale au scopuri pașnice. Totuși, a adăugat el, unele concesii sunt posibile.
„Poate am putea să îmbogățim mai puțin, dar nu ne vom opri”, a spus el.
Un atac direct asupra centralei nucleare iraniene de la Bushehr ar avea cele mai grave consecinţe, riscând să elibereze semnificativ radiaţii în atmosferă, a avertizat, vineri, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, conform AFP, citată de Agerpres.
Un purtător de cuvânt militar israelian afirmase, joi, că această centrală ar fi fost lovită în bombardamentele israeliene, declaraţie infirmată între timp.
Potrivit directorului general al AIEA, atacurile israeliene împotriva instalaţiilor nucleare iraniene „nu au provocat emisii de radiaţii care să afecteze populaţia, dar există pericolul ca acest lucru să se întâmple”.
„Atacuri armate asupra instalaţiilor nucleare nu trebuie să aibă loc niciodată şi ele pot provoca emisii radioactive cu consecinţe majore în interiorul şi în afara graniţelor statului atacat”, a declarat Rafael Grossi, vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.
El a avertizat că centrala de la Bushehr „este situl nuclear din Iran unde consecinţele unui atac ar fi cele mai grave”, mai ales că acolo sunt stocate mii de tone de materiale nucleare.
„Ţările din regiune m-au contactat direct în ultimele ore pentru a-şi exprima îngrijorările şi vreau să fie foarte clar acest lucru: în cazul unui atac asupra centralei nucleare Bushehr, un impact direct ar elibera niveluri foarte ridicate de radioactivitate în mediu”, a explicat directorul general al AIEA.
„În mod similar, un atac care ar întrerupe cele două linii electrice care alimentează centrala ar putea provoca o topire a miezului reactorului, ceea ce de asemenea ar elibera niveluri ridicate de radioactivitate în mediu”, a completat el.
„În cel mai rău caz, oricare dintre cele două scenarii ar putea necesita acţiuni de protecţie, precum evacuarea populaţiei şi punerea sa la adăpost sau administrarea de iod, pe distanţe cuprinse între câţiva kilometri şi sute de kilometri”, a explicat Rafael Grossi.
El şi-a exprimat îngrijorarea şi cu privire la riscurile unui atac asupra reactorului de cercetare de la Teheran, care „ar putea avea consecinţe grave, potenţial pentru mari părţi” ale capitalei iraniene şi pentru locuitorii acesteia.
Directorul general al AIEA a asigurat că această organizaţie poate a garanta printr-un sistem de inspecţii incontestabile că Iranul nu dobândeşte capacitatea de a produce o armă nucleară. „O soluţie diplomatică este posibilă dacă există voinţă politică. Elemente ale unui acord au fost discutate. AIEA poate garanta, printr-un sistem de inspecţii incontestabile, că armele nucleare nu vor fi dezvoltate în Iran", a punctat Rafael Grossi.
Cel puțin 23 de oameni au fost răniți în atacul iranian cu rachete balistice împotriva orașului Haifa din Israel, conform serviciilor de urgență din Israel.
Un copil de 16 ani și doi bărbați de 54 și 40 se numără printră cei în stare critică după ce au fost loviți de șrapnel.
În Karmiel, un alt oraș din nordul Israelului, o femei a murit după a suferit un atac de cord într-un adăpost, au mai adăugat autoritățile israeliene.
Paramedicii și martorii oculari au descris scene teribile în Israel în această după-amiază – oameni sângerând pe stradă și haos generalizat după loviturile iraniene.
„Am auzit zgomote foarte puternice și o undă de șoc. Când am ieșit din adăpost am văzut căr ferestrele casei mele fuseseră distruse și strada era acoperită de bucăți de geam”, a declarat Ahmed Zidan.
„Am văzut un nor gros de fum și o clădire distrusă în apropiere”.
Iranul susține că acest atac recent a țintit „obiective militare, industrii de apărare și centre de comandă” din Israel.
Negocieri au loc, în aceste momente, la Geneva, între ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, și șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Marea Britanie, dar și cu Kaja Kallas, care conduce diplomația europeană.
Înaintea întâlnirii, ministrul brianic, David Lammy, a spus că „există o fereastră” pentru a opri escaladarea crizei din Orientul Mijlociu, făcând referire la anunțul lui Trump că va aștepta două săptămâni penru a „da diplomației o șansă”, înainte de a ataca Iranul.
Este prima întâlnire față în față și confirmată între oficiali occidentali și iranieni de când a început conflictul. Șansele pentru o reușită diplomatică sunt mici, însă.
Rusia a exclus, vineri, evacuarea personalului său care lucrează în Iran la centrala atomoelectrică de la Bushehr, instalaţie despre care un purtător de cuvânt militar israelian afirmase, joi, că ar fi fost lovită în bombardamentele israeliene împotriva Iranului, declaraţie infirmată între timp, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
„Nu există astfel de planuri în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Vladimir Putin a primit deja din partea Israelului garanţii de securitate pentru specialiştii ruşi care lucrează la centrala atomoelectrică de la Bushehr, conform reprezentantului regimului de la Kremlin.
La Bushehr se află singura centrală nucleară a Iranului, care foloseşte combustibil nuclear rusesc. Reziduuri sunt preluate de Rusia pentru a reduce riscurile de proliferare. În jur de 600 de specialişti ruşi, dintre care 250 permanenţi, sunt detaşaţi la această centrală situată pe ţărmul Golfului Persic.
Potenţialele efecte ale unui atac asupra acestei centrale, şi anume contaminarea radioactivă a aerului şi apei, îngrijorează în mod special statele din regiune. Premierul Qatarului, Şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a avertizat că atacurile israeliene asupra infrastructurilor nucleare iraniene riscă să lase ţările din Golf „fără apă, fără peşte, fără nimic din ce să trăiască”.
Directorul agenţiei nucleare ruse Rosatom, Alexei Lihacev, a avertizat că lovirea acestei centrale ar putea provoca o catastrofă similară celei de la Cernobîl. „Doresc să fac un apel la autorităţile israeliene să evite, nu doar un atac direct, ci chiar şi aluziile la aşa ceva”, a spus oficialul rus.
Bilanțul răniților după bombardamentele iraniene împotriva Israelului a crescut la 17, vineri, conform autorităților sanitare.
Cel puțin trei dintre acești răniți sunt în stare critică, inclusiv un copil de 16 ani. El a fost lovit de șrapnel, conform autorităților locale.
Imaginile de după bombardamente arată paramedicii cărând un om rănit pe targă, ducându-l în curtea spitalului din orașul-port Haifa.
Serviciile de urgență le-au transmis civililor că pot părăsi „spațiile protejate” din oraș, confirmând că amenințarea bombardamentelor iraniene a trecut, pentru moment.
Zece oameni au fost răniți în Haifa după bombardamentele iraniene cu rachete balistice. Doi dintre ei sunt în stare critică
Sirenele răsună la nivel național în urma celui mai recent atac cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului. Numeroase explozii puternice au fost auzite în zona Beersheba, în sudul țării, precum și în Tel Aviv și Ierusalim.
Franța, Germania și Regatul Unit sunt pregătite să facă o ofertă Iranului pentru „negocieri complete”, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, cu doar câteva ore înainte de începerea unei întâlniri diplomatice cu Iranul în Elveția.
Macron a avertizat că nu ar trebui să existe „nicio neglijență” în ceea ce privește gestionarea perspectivei unui „Iran înzestrat cu arme nucleare”.
„Revenirea la negocieri trebuie să fie absolut prioritară, inclusiv în domeniul nuclear - trecerea la zero îmbogățire a uraniului, pentru limitarea abilităților și capacităților iranienilor și finanțarea tuturor grupărilor teroriste care destabilizează regiunea”, a declarat Macron.
Potrivit lui Macron, propunerea este formată din patru componente principale:
„Iranul trebuie să demonstreze că este dispus să se alăture platformei de negocieri pe care o punem pe masă”, le-a declarat Macron reporterilor la Paris.
Organismul mondial de supraveghere nucleară confirmă că un atac israelian asupra unui sit nuclear iranian aflat în construcție în apropierea orașului Arak a provocat pagube unor „clădiri cheie”.
Avioanele de război israeliene au bombardat joi reactorul cu apă grea de la Arak, deși AIEA a declarat că instalația nu conținea materiale nucleare.
Reactoarele cu apă grea utilizează un tip de apă distinct din punct de vedere chimic ca agent de răcire.
Reactoare precum centrala de la Arak, situată la 250 km sud-vest de Teheran, pot fi utilizate în scopuri științifice, dar ca produs secundar se creează plutoniu, care poate fi folosit la fabricarea de arme nucleare.
Într-o declarație, șeful AIEA, Rafael Grossi, afirmă că, deși nu a existat niciun „incident radiologic major” ca urmare a atacurilor israeliene, există încă riscul unui „accident radiologic”.
„În aceste circumstanțe dificile și complexe”, se arată în declarație, „este crucial ca AIEA să primească informații tehnice în timp util și periodic despre instalațiile nucleare”.
Iranul a atacat iar parcul tehnologic avansat Gav-Yam, iar mai multe imagini distribuite public arată incendii lângă clădirile Microsoft din Beersheba, sudul Israelului, scrie BBC.
De asemenea, clădiri rezidențiale au fost afectate.
Pompierii și medicii intervin la fața locului. Cinci persoane au fost rănite și au fost transportate la spital, potrivit serviciilor de urgență israeliene.
Se pare că Iranul a vizat din nou parcul tehnologic avansat Gav-Yam, despre care oficialii iranieni au declarat că îl vizau ieri dimineață, când spitalul Soroka din apropiere a fost lovit.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au anunțat că au atacat mai multe locații din Teheran cu peste 60 de avioane de vânătoare israeliene, scrie BBC.
Aproximativ 120 de muniții au fost folosite în atacuri.
Au fost vizate situri de producție de rachete militare și un centru de cercetare nucleară, despre care armata israeliană susține că a fost implicat în dezvoltarea armelor nucleare ale Iranului.
IDF a anunțat că Iranul a atacat sudul Israelului noaptea.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, s-a întâlnit cu minnistrul de externe britanic, David Lammy, şi a avut convorbiri telefonice separate cu ministra de externe australiană, Penny Wong, cel francez, Jean-Noel Barrot, şi cel italian, Antonio Tajani, pentru a discuta despre războiul dintre aliatul SUA Israel şi rivalul său regional, Iran.
Departamentul de Stat al SUA a afirmat că Rubio şi miniştrii de externe au fost de acord că „Iranul nu poate dezvolta sau obţine o armă nucleară”.
Lammy a afirmat acelaşi lucru într-o postare pe Twitter, adăugând că situaţia din Orientul Mijlociu „rămâne periculoasă” şi că „există o fereastră în cadrul următoarelor două săptămâni pentru a se ajunge la o soluţie diplomatică”.
Miniștrii europeni de externe se întâlnesc vineri, la Geneva, cu omologul lor iranian, Abbas Araghchi, pentru a încerca să dezescaladeze conflictul dintre Iran și Israel, scrie BBC.
Dacă întâlnirile vor avea loc conform planului, acestea vor fi primele discuții față în față între Teheran și guvernele occidentale de la atacul israelian asupra Iranului, acum o săptămână.
Acestea ar marca, de asemenea, cea mai semnificativă implicare europeană în această criză.
Anunțul de la Casa Albă că Donald Trump a amânat două săptămâni decizia sa privind intervenția militară conferă o greutate mai mare acestor discuții de la Geneva. Trump a spus că dorește în continuare să acorde o șansă negocierilor.
Înainte de izbucnirea acestui conflict, SUA purtaseră discuții bilaterale cu Iranul pentru un nou acord nuclear, excluzând Europa, care jucase un rol vital în acordul din 2015 din care președintele Trump s-a retras în primul său mandat.
Miniștrii europeni sunt așteptați să îndemne Iranul să revină la masa negocierilor – Iranul spune că își dorește acest lucru, dar nu cât timp este atacat.
Schimbarea de regim în Iran este un subiect discutat amplu de ani de zile – unii lideri occidentali salută ideea și își doresc această schimbare a regimului de dictatură religioasă de la Teheran, însă planuri reale pentru a gestiona ce se va întâmpla după nu au fost făcute niciodată, scrie The Guardian.
La reuniunea G7 din Canada din această săptămână, diferențele de opinie din Europa cu privire la cât de înțeleaptă ar fi o schimbare de regim în Iran au fost extrem de intense.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a avertizat împotriva răsturnării unui regim „atunci când n-avem nicio idee legată de ce va urma”.
Macron a insistat că este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă liderii.
„Cea mai mare greșeală, astăzi, ar fi să căutăm prin metode militare să schimbăm regimul din Iran. Asta va duce la haos.
Mai crede cineva că ce s-a făcut în 2003 în Irak a fost o idee bună? Mai crede cineva că ce s-a făcut în Libia în deceniul următor a fost o idee bună?”, a spus președintele francez.
El a adăugat că schimbarea de regim fără niciun plan este o greșeală strategică.
De cealaltă parte, cu o atitudine contrastantă, cancelarul german, Friedrich Merz, spune că „ne confruntăm cu un regim terorist și în politica sa internă și în cea externă”.
Citește continuarea AICI
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a stârnit un val de critici aprinse după declarațiile făcute în fața spitalului Soroka din orașul Beersheba lovit de rachete iraniene și a vorbit despre „costul personal” al războiului cu Iranul – amânarea nunții fiului său, scrie The Guardian.
Benjamin Netanyahu a făcut referire spiritul Londrei în timpul bombardamentelor naziste din al Doilea Război Mondial și a subliniat sacrificiul propriei familii în mijlocul suferinței și efortului național: amânarea pentru a doua oară a nunții fiului său.
Declarațiile, rostite cu solemnitate în fața camerelor de filmat, având în fundal clădirea avariată a spitalului Soroka din orașul Beersheba, au dus la un val de ironii și critici pe rețelele sociale, în plină escaladare a conflictului militar.
Remarcile premierului au fost considerate de mulți drept o dovadă în plus a deconectării sale de la realitățile zilnice ale cetățenilor israelieni, după mai bine de 17 ani în fruntea guvernului.
În încercarea de a arăta că și familia sa suferă alături de ceilalți israelieni, Netanyahu a adoptat un ton inspirat de Winston Churchill, subliniind că nu este prima dată când fiul său, Avner, este nevoit să amâne nunta, și că logodnica acestuia este la rândul ei dezamăgită, la fel ca soția premierului, Sara Netanyahu, „o eroină”, după cum a spus el.
Citește continuarea AICI
Armata israeliană a difuzat imagini în care apar instalaţii militare din Iran pe care le-a lovit puternic joi și explozii cauzate de tiruri de rachetă din Israel.
Armata israeliană a anunţat joi, în a şaptea zi de Război între Israel şi Iran, că a atacat în zori zeci de instalaţii militare în Iran - inclusiv un ”reactor nuclear neterminat” la Arak şi ”o instalaţie de dezvoltare de armament nuclear” în centrul Iranului.
IDF anunţă într-un comunicat publicat pe Telegram că a desfăşurat ”40 de avioane de luptă” pentru a finaliza această operaţiune.
Continuarea AICI
Administrația Trump a susținut, joi, că Iranul are capacitatea de a asambla o bombă nucleară în „aproximativ două săptămâni” dacă ayatolahul Ali Khamenei ar da ordin în acest sens, relatează AFP, citată de Agerpres.„
„Să fim foarte clari, Iranul are tot ce îi trebuie pentru a realiza o armă nucleară. Tot ce au nevoie este o decizie a liderului suprem în acest sens şi aceasta le-ar lua aproximativ două săptămâni pentru a finaliza producţia acestei arme, care, desigur, ar reprezenta o ameninţare existenţială nu numai pentru Israel, ci şi pentru Statele Unite şi întreaga lume”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, purtătoarea de cuvânt a guvernului american, Karoline Leavitt.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a vorbit din nou, joi, despre asasinare ayatolahului Ali Khamenei, spunând că nu exclude o astfel de operațiune ca parte a războiului Isral-Iran.
Întrebat pe acest subiect la televiziunea publică din Iran, în comentariu la o afirmație făcută de ministrul său al apărării, Israel Katz, care a spus că „Khamenei nu mai poate să existe”, Netanyahu a răspuns:
„Am instruit (forțele armate – n. red.) că nimeni n-ar trebui să aibă imunitate în Iran”.
„Dincolo de asta, nu cred că e adecvat sau necesar pentru mine să mai adaug ceva. Cred că acțiunile ar trebui să fie mai importante decât vorbele”, a adăugat liderul israelian.
Declarațiile și sugestiile despre uciderea liderului suprem iranian au curs constant în ultimele săptămâni, și din partea președintelui Donald Trump, dar și din cea lui Netanyahu.
Anterior, Trump a spus că despre Khamenei că „este o țintă ușoară”, dar că este „în siguranță, pentru moment”.
Săptămâna trecută, CNN a relatat că operațiunea de asasinare era plănuită deja de Israel, dar că Trump s-a opus, motiv pentru care ea nu a mai fost lansată.
Israelul a distrus „mai mult de jumătate” dintre lansatoarele de rachete iraniene, a declarat premierul Benjamin Netanyahu într-un interviu difuzat joi seara de televiziunea publică, relatează AFP, citată de Agerpres.
Întrebat despre numărul de rachete iraniene distruse în atacurile israeliene pe parcursul a şapte zile de război, prim-ministrul israelian i-a răspuns jurnalistei de la canalul KAN 11 că ceea ce contează pentru el nu este atât numărul de rachete, cât cel de lansatoare. Şi, în acest sens, Israelul a distrus „mai mult de jumătate”, a spus el.
Loviturile aeriene între Israel şi Iran au continuat joi pentru a şaptea zi consecutiv, în timp ce se menţine incertitudinea dacă Statele Unite se pregătesc să intre în conflict de partea Israelului.
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump a spus, joi, că un eventual acord cu Iranul trebuie să includă o clauză prin care regimul de la Teheran să se angajeze că nu va mai îmbogăți uraniu.
Administrația Trump susține că vrea să „mai dea o șansă” diplomației și că o decizie în privința atacării Iranului va fi luată pe parcursul următoarelor două săptămâni.
Președintele Donald Trump va lua o decizie în ce privește atacarea Iranului „pe parcursul următoarelor două săptămâni”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, joi.
Ea a citat un mesaj al lui Trump în care acesta a spus:
„Pe baza faptului că există o șansă substanțială pentru negocieri care ar putea sau nu să aibă loc cu Iranul, voi lua decizia pe parcursul următoarelor două săptămâni”, a adăugat Leavitt, precizând și că discuțiile cu Iranul „continuă”.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, urmează să primească zilnic rapoarte de informații din partea Consiliului de Securitate Națională de al Casa Albă, conform unui calendar făcut public de Casa Albă.
Rapoartele urmează să ajungă la președintele american în fiecare zi pentru o peioadă de mai multe zile.
De câteva zile, Trump are contatn întâlniri cu oficiali din Consiliul de Securitate Națională, în condițiile în care ia în considerare dacă să atace Iranul alături de Israel.
Sistemele de apărare iraniene „interceptează în prezent” drone israeliene deasupra Teheranului, conform agenției semi-oficiale Fars.
Donald Trump a primit informații cu privire la riscurile și avantajele bombărdării sitului nuclear iranian de la Fordo, conform declarațiilor unor oficiali americani anonimi.
Conform surselor citate, președintele american este convins că atacarea sitului este necesară.
„Crede că nu prea mai are de ales. Pentru a termina treaba, trebuie distrus Fordo”, a declarat una dintre surse.
Implicarea SUA în războiul Israel-Iran rămâne o chestiune necunoscută pentru moment, deși indiciile și declarațiile de până acum sugerează că președintele american a luat deja decizia atacării Iranului și că încearcă să găsească momentul oportun pentru a o lansa.
Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, au vorbit telefonic de mai multe ori de când Israelul a început atacurile asupra Iranului săptămâna trecută, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică la criză, au declarat trei diplomați pentru Reuters.
Potrivit diplomaților, Araqchi a declarat că Teheranul nu va reveni la negocieri decât dacă Israelul va opri atacurile, care au început pe 13 iunie.
Aceștia au spus că discuțiile au inclus un schimb de opinii despre o propunere a SUA înaintată Iranului la sfârșitul lunii mai, care vizează crearea unui consorțiu regional care ar îmbogăți uraniul în afara Iranului, o ofertă pe care Teheranul a respins-o până acum.
Discuțiile telefonice din această săptămână au fost cele mai substanțiale discuții directe de la începutul negocierilor în aprilie.
Un diplomat regional apropiat de Teheran a declarat că Araqchi i-a spus lui Witkoff că Teheranul „ar putea da dovadă de flexibilitate în chestiunea nucleară” dacă Washingtonul ar face presiuni asupra Israelului pentru a pune capăt războiului.
Ministrul iranian de externe face din nou apel la israelieni să „evite să se afle în apropierea siturilor militare sau de informații” pentru că ele vor fi bombardate de armata țării sale.
Abbas Araghchi a declarat pe Twitter că armata iraniană lovește cu „acuratețe” și că a eliminat un comandament israelian și un sediu al serviciilor de informații, dar și o „altă țintă vitală”. Nu a specificat clar la ce se referă.
Araghchi a susținut că unda de șoc după aceste bombardamente a provocat „avarii superficiale” la centrul medical Soroka din apropiere. A spus, de asemenea, că la acest spital erau tratați soldați israelieni răniți în Gaza.
„Sute de iranieni nevinovați au fost uciși cu sânge rece de când Israelul și-a lansat războiul ilegal împotriva poporului iranian, săptămâna trecută”, a mai spus Araghchi.
„Puternicele noastre forțe armate vor continuă să lovească criminalii care ne atacă poporul până ce se vor opri și vor plăti pentru agresiunea lor criminală împotriva națiunii noastre”, a adăugat el.
Dacă instalația nucleară iraniană de la Fordo va fi avariată sau distrusă de bombardamente americane, asta ar duce, cel mai probabil, la scurgeri de radiații în zona învecinată, însă efectele nu ar fi la fel de dezastruoase precum bombardarea unui reactor nuclear, au declarat experți în domenii pentru CNN.
Kelsey Davenport, directoare pentru politică de non-proliferare la Asociația pentru Controlul Armelor a declarat că dacă bombele anti-buncăr reușesc să penetreze Fordo, asta ar duce la „radiație limitată de la uraniu îmbogățit și stocat acolo dar este puțin probabil ca el să provoace o contaminare semnificativă și răspândită”.
Davenport a explicat că atacarea unui sit unde este stocată hexafluorură de uraniu în formă gazoasă – materialul folosit în centrifugele care îmbogățesc uraniul – va duce la toxicitate chimică și la un nivel redus de radiație alpha, localizată la locul sitului.