Japonia și Norvegia au demonstrat că nisipul din deșert, amestecat cu lemn mărunțit, poate deveni un material solid, potrivit pentru construcții. Descoperirea, realizată de Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și Universitatea din Tokyo, este prezentată într-un studiu publicat în Journal of Building Engineering, unde sunt detaliate procesul și posibilele sale aplicații.
Punctul de plecare al acestei descoperiri este un paradox bine cunoscut în industrie, că, în timp ce sectorul construcțiilor extrage nisip din râuri, cariere și din fundul mărilor, cu un impact major asupra mediului, deșerturile acoperă milioane de kilometri pătrați cu un nisip considerat inutil. Acest tip de nisip, mult prea fin, nu a putut fi folosit niciodată pentru betonul convențional, în ciuda abundenței sale și a accesului facil în regiunile aride, scrie El Confidencial.
Potrivit lui Ren Wei, cercetător la NTNU și autor principal al studiului, „principala problemă este că nisipul din deșert este atât de fin, încât nu permite betonului să atingă rezistența necesară pentru utilizarea structurală”. Această limitare a influențat timp de decenii căutarea unor alternative care să reducă presiunea asupra resurselor naturale tradiționale.
Soluția propusă de echipa de cercetare rupe tiparul clasic de fabricație. Materialul, denumit Botanical Sand Concrete, combină nisipul deșertic și praful de lemn în proporții similare, apoi le supune unui proces de presare termică la presiune înaltă și la o temperatură de aproximativ 180 de grade. Spre deosebire de betonul obișnuit, acesta nu folosește ciment și nici reacții chimice complexe.
Cheia procesului este lignina, un polimer natural prezent în lemn care, sub efectul căldurii și al presiunii, se înmoaie și acționează ca un adeziv organic. Acest comportament, susținut de alcalinitatea naturală a nisipului, permite legarea stabilă a particulelor și formarea unor blocuri suficient de rezistente pentru utilizări practice.
Testele realizate în laborator au confirmat că acest material respectă cerințele standardelor industriale japoneze pentru pavele și suprafețe pietonale. Experimentele au analizat factori precum presiunea, timpul de presare și tipul de nisip, demonstrând că inclusiv nisipul extrem de fin poate dobândi proprietăți structurale adecvate.
Cercetătorii subliniază că principalul avantaj pentru mediu apare dacă materialul este produs în apropierea zonelor deșertice, evitând astfel transporturile inutile. În plus, ei analizează posibilitatea de a înlocui lemnul cu deșeuri agricole, pentru a reduce și mai mult impactul ecologic, deși avertizează că vor fi necesare teste suplimentare înainte ca materialul să poată fi folosit pe scară largă în climate reci.