Doi oligarhi ruși de primă mărime, Alisher Usmanov și Mihail Fridman, scapă de sancțiunile Uniunii Europene, după negocieri intense care au amenințat să compromită alte aproximativ 3.000 de sancțiuni dispuse de blocul comunitar la adresa unor entități și persoane considerate responsabile pentru războiul Rusiei în Ucraina, scrie marți Kyiv Independent.
Compromisul încheiat marți seară, promovat de Franța și Luxemburg, a reînnoit până în 2029 cele 3.000 de sancțiuni și i-a scos de pe „lista neagră” pe Usmanov și Fridman.
Demersul a fost inițiat de Slovacia, însă Franța a fost cea care a condiționat prelungirea noilor sancțiuni. Financial Times a relatat anterior că Parisul a cerut scutirea lui Usmanov de sancțiuni la presiunile Azerbaidjanului. Regimul președintelui azer Ilham Aliyev ar fi condiționat de această scutire eliberarea a doi cetățeni francezi aflați în detenție.
Usmanov, zis și „portofelul lui Putin”, este al 10-lea cel mai bogat rus în 2026
Alisher Usmanov s-a născut în 1953, în Uzbekistan. În 1980, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru luare de mită. În anul 2000, Curtea Supremă a Uzbekistanului a decis că dosarul împotriva sa fusese fabricat și că în cazul respectiv nu a fost comisă nicio infracțiune.
Oligarhul a fost sancționat de UE, Marea Britanie și SUA în 2022, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
„Alisher Usmanov este un important om de afaceri pro-Kremlin. Usmanov are legături deosebit de strânse cu (președintele rus) Vladimir Putin. A fost descris drept unul dintre oamenii de afaceri importanți favoriți ai lui Vladimir Putin”, a motivat blocul comunitar atunci când l-a pus pe lista de sancțiuni.
UE a mai arătat că Usmanov „a fost însărcinat cu gestionarea fluxurilor financiare, că a acționat ca paravan pentru Vladimir Putin și i-ar fi rezolvat acestuia problemele de afaceri”.
De asemenea, fostul președinte rus Dmitri Medvedev „a beneficiat de folosirea în scop personal a unor reședințe luxoase controlate de Usmanov”, a indicat Uniunea Europeană.
Din 2008, Usmanov a fost președintele Federației Internaționale de Scrimă. El a demisionat din această calitate în urma invaziei ruse din 2022. A fost reales președinte în 2024, dar s-a suspendat din funcție în același an, spunând că nu dorea ca federația să fie sancționată.
A fost clasat de publicația americană Forbes drept cel mai bogat om din Rusia între 2012 și 2014. În 2026, este al zecelea cel mai bogat rus, cu o avere netă estimată la 14,5 miliarde de dolari, potrivit aceleiași surse.
Companiile lui Usmanov au aprovizionat cu minereu de fier industria rusă de tancuri
Usmanov controlează Metalloinvest, unul dintre cele mai mari conglomerate miniere și siderurgice din Rusia. UE a identificat Metalloinvest drept o sursă importantă de venituri pentru statul rus, implicit pentru aparatul de război desfășurat în Ucraina.
O instanță ucraineană a stabilit că subsidiare ale Metalloinvest au furnizat produse din minereu de fier unor companii industriale rusești asociate cu Uralvagonzavod, producător de tancuri de luptă pentru Ministerul rus al Apărării.
Usmanov este și coproprietar al minei Udokan din regiunea Zabaikalski. Acolo se află cel mai mare zăcământ de cupru din Rusia și al treilea ca mărime din lume.
Un alt activ important controlat de Usmanov este Megafon, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Rusia. Oligarhul a investit masiv în companii IT, potrivit Kyiv Independent.
Usmanov a cumpărat cea mai mare rețea socială și cel mai important ziar financiar din Rusia și le-a pus la dispoziția Kremlinului
Până în 2021, Usmanov a controlat VK Group, companie care deține rețelele sociale Vkontakte și Odnoklassniki, precum și serviciul de e-mail Mail.ru.
Achiziția Vkontakte a fost controversată. Usmanov a cumpărat Vkontakte în 2014, când fondatorul acesteia, Pavel Durov, a părăsit țara pe fondul presiunilor exercitate de Kremlin. Usmanov a preluat practic controlul asupra celei mai mari platforme de socializare din Rusia, transformând-o într-o operațiune controlată de guvernul rus.
O altă controversă vizează activele din mass-media ale lui Usmanov. În 2006, a cumpărat Kommersant, unul dintre principalele ziare de afaceri din Rusia. Ca urmare, politica editorială a publicației a ajuns sub controlul Kremlinului.
Usmanov a fost legat de guvernul rus și prin Citadel, o companie care a furnizat serviciilor de securitate ale Moscovei tehnologii de monitorizare și supraveghere a comunicațiilor. Usmanov a deținut o participație la această companie până în 2022.
Oligarhul a beneficiat, în plus, de legăturile cu gigantul rus Gazprom, controlat de stat. Între 2000 și 2014, Usmanov a fost director general al Gazprominvestholding, o filială Gazprom. În anii 2000, Usmanov deținea 2,6% din Gazprom și 1% din acțiunile Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, controlată de stat.
Usmanov a investit, pe vremuri, în Facebook și Apple
Influența sa s-a extins și în străinătate. Începând din 2009, Usmanov a investit în compania care deține Facebook prin intermediul fondului DST Global. Fondul și-a vândut participația în anii 2012–2013.
În perioada 2013–2014, a deținut acțiuni în valoare de 100 de milioane de dolari la compania americană Apple.
Până în 2018, Usmanov a fost coproprietar al clubului londonez de fotbal Arsenal. La fel ca mulți oameni de afaceri ruși, a investit în proprietăți imobiliare de lux în Marea Britanie. A deținut în trecut Sutton Place, o proprietate din secolul al XVI-lea a dinastiei Tudor, situată în Surrey, precum și Beechwood House, în Londra.
Mihail Fridman, un oligarh rus născut în Ucraina. Al nouălea cel mai bogat rus în 2026
Celălalt oligarh care iese de pe lista de sancțiuni este Mihail Fridman, cetățean rus și israelian. Este fondatorul conglomeratului de investiții Alfa Group, cu interese importante în sectoarele energiei și bancar.
S-a născut în 1964, în orașul ucrainean Lviv, și ulterior s-a mutat la Moscova.
În anii 1990, Fridman era considerat unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Rusia: făcea parte din grupul celor șapte oligarhi, cunoscut drept „semibankirșcina”, care a finanțat campania pentru realegerea președintelui Boris Elțîn în 1996.
În 2022–2023, Fridman a fost sancționat de Uniunea Europeană, Marea Britanie și SUA din cauza invaziei ruse în Ucraina.
„A reușit să cultive legături strânse cu administrația (președintelui rus) Vladimir Putin și a fost descris drept un important finanțator rus și un facilitator al cercului restrâns al lui Putin. A reușit să achiziționeze active de stat prin intermediul relațiilor sale cu guvernul. L-a sprijinit pe Putin în schimbul sprijinului politic al acestuia pentru afacerile sale”, a indicat UE la momentul respectiv.
UE a mai arătat că Putin „a răsplătit loialitatea Alfa Group față de regimul de la Kremlin oferind sprijin politic planurilor de investiții externe ale consorțiului”.
Fridman: asigurător al mașinilor Gărzii Naționale Ruse și furnizor de servicii pentru armata rusă
Una dintre filialele Alfa Group asigură vehiculele Gărzii Naționale a Rusiei (Rosgvardia), ale cărei unități operează în regiunile ocupate din Ucraina.
X5 Retail Group, o altă filială a Alfa Group, cooperează cu Voentorg, companie care furnizează forțelor armate ruse servicii de alimentație și spălătorie, precum și uniforme militare, a constatat UE. Grupul vinde, de asemenea, tricouri inscripționate cu simbolul militar „Z”, folosit de propagandiștii ruși pentru a promova războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Curtea de Justiție a UE a decis că sancțiunile impuse lui Fridman în 2022 au fost nejustificate. Această hotărâre nu s-a aplicat sancțiunilor actualizate impuse omului de afaceri în anii următori.
SBU: Fridman ar fi băgat 2 miliarde de ruble în fabricile rusești de apărare
În 2023, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a acuzat pe Fridman că a finanțat războiul Rusiei împotriva Ucrainei. SBU a afirmat că, de la începutul invaziei, Fridman a direcționat aproximativ 2 miliarde de ruble prin activele Alfa Group către fabrici rusești din industria de apărare, a furnizat trupelor ruse alimente, îmbrăcăminte și alte bunuri, a organizat sprijin material pentru forțele ruse și și-a folosit companiile de asigurări pentru a asigura echipamente militare și soldați ruși.
În 2005, Fridman a împărțit titlul de cel mai bogat om de afaceri din Rusia cu Vladimir Lisin, potrivit Forbes. În 2026, este al nouălea cel mai bogat om de afaceri din Rusia, cu o avere netă estimată la 16,5 miliarde de dolari, conform aceleiași surse.
Fridman a controlat Alfa Bank, una dintre cele mai mari bănci din Rusia, până în 2024.
Alfa Group, fondat de Fridman, este coproprietar al grupului de telecomunicații VEON, cu sediul în Dubai. Până în 2023, grupul a controlat VimpelCom, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Rusia, și controlează în continuare operatorul ucrainean de telefonie mobilă Kyivstar.
La fel ca Usmanov, Fridman a investit și în proprietăți imobiliare de lux în Marea Britanie. În pofida sancțiunilor, el deține în continuare Athlone House, un conac din Londra.