La aproape un mileniu de la Marea Schismă, Papa Leon al XIV-lea și Patriarhul Bartolomeu s-au întâlnit în Turcia pentru a marca 1.700 de ani de la sinodul de la Niceea și pentru a reafirma, din inima unei țări majoritar musulmane, un mesaj de pace și fraternitate între bisericile creștine, scrie The New York Times.
Au trecut 971 de ani de la marea schismă care a dus la secole de rivalitate între Biserica Catolică de la Roma și Biserica Ortodoxă din Constantinopol, astăzi Istanbul.
În ultimele decenii, relațiile dintre cele două confesiuni s-au încălzit, un proces de apropiere pe care Papa Leo al XIV-lea încearcă să îl continue în timpul vizitei sale de patru zile în Turcia, începută joi.
Vineri, el a călătorit spre est, din Istanbul către Iznik, oraș cunoscut în Antichitate ca Niceea, unde a stat alături de lideri ai altor biserici creștine la o slujbă oficiată lângă ruinele vechii Bazilici bizantine Sfântul Neofit.
Vizita în Turcia – o țară majoritar musulmană, cu o populație catolică foarte mică – este prima deplasare internațională a pontificatului său. Ceremonia de vineri, un moment central al vizitei, marchează 1.700 de ani de la sinodul de la Niceea, adunarea la care liderii creștini au stabilit crezul fundamental al credinței.
Prin accentuarea acestui crez, pe care îl împărtășesc catolicii, ortodocșii și protestanții, indiferent de diferențele teologice dintre ei, papa dorește să sublinieze unitatea creștină, au transmis oficiali ai Vaticanului.
Vorbind la ceremonie, papa Leon i-a îndemnat pe creștinii din toate tradițiile să se concentreze pe credințele care îi unesc, pentru a transmite „un mesaj de pace și fraternitate universală care transcende granițele comunităților și națiunilor noastre”.
Papa a lansat și un apel mai larg împotriva „fanatismului” și a folosirii religiei pentru a justifica violența. „În schimb, drumurile de urmat sunt cele ale întâlnirii fraterne, dialogului și cooperării”, a spus el.
Sâmbătă, papa Leon se va întâlni la Istanbul cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, liderul Bisericii Ortodoxe de Răsărit, iar duminică vor lua cina împreună, înainte ca papa să plece spre Liban pentru partea a doua a vizitei.
„Are o mare încărcătură simbolică pentru creștinism și este cu siguranță un lucru foarte pozitiv”, a declarat Minas Vasiliadis, directorul ziarului Apoyevmatini, publicație de limbă greacă din Istanbul.
Întâlnirea nu va rezolva diferențele istorice dintre cele două congregații, a precizat Vasiliadis, dar o apropiere mai mare poate ajuta „creștinismul să își accepte diferențele și să meargă împreună pentru a rezolva problemele de astăzi”.
Papa Leon a fost însoțit la Iznik de zeci de reprezentanți ai altor biserici, inclusiv Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Cei doi au mers împreună către o platformă ridicată, cu vedere spre ruinele vechii biserici, rămase scufundate în lac timp de secole, până când scăderea recentă a nivelului apei le-a scos la iveală. Deși alți papi au vizitat Turcia, Leon este primul care a mers la acest sit.
Papa și patriarhul ortodox au poziții foarte diferite în lume.
Papa Leon este liderul Bisericii Catolice și șeful statului Vatican, aflat în inima unei țări profund catolice, Italia.
Patriarhul Bartolomeu conduce Biserica Ortodoxă de Răsărit din Istanbul, însă credincioșii săi trăiesc în mare parte în Grecia, în alte țări europene, în America de Nord și Australia.
În interiorul Turciei, el păstorește o comunitate minusculă de ortodocși greci, a cărei populație s-a micșorat continuu în ultimul secol din cauza episoadelor de violență religioasă și a discriminării exercitate de statul turc împotriva etnicilor greci și a instituțiilor lor.
Comunitățile grecești din Istanbul și din alte regiuni au plătit, de asemenea, prețul conflictelor dintre Turcia și Grecia, a explicat Emre Oktem, profesor de drept internațional la Universitatea Galatasaray din Istanbul.
La începutul secolului XX, etnicii greci – în majoritate ortodocși – reprezentau aproximativ 30% din populația de peste un milion de locuitori a orașului. Astăzi, doar aproximativ 1.500 de greci mai trăiesc în Turcia, potrivit lui Oktem și altor experți. Cei mai mulți locuiesc în Istanbul sau pe insulele turcești din Marea Egee.
Multe biserici în care au slujit cândva comunități numeroase sunt acum închise sau aproape goale. Guvernul a transformat altele în moschei, inclusiv Hagia Sofia – vechea catedrală bizantină și capodoperă arhitecturală – redeschisă ca lăcaș de cult musulman în 2020, gest care i-a întristat pe mulți creștini.
Școlile grecești au și ele tot mai puțini elevi. În acest an, Liceul Grec Privat Fener din Istanbul, o clădire impunătoare din cărămidă roșie, construită în anii 1880, are doar 31 de elevi.
Acorduri internaționale îl mențin pe patriarh în Istanbul. Totuși, Turcia îl numește „Patriarhul de Fener”, după numele cartierului în care se află sediul său.
Una dintre cele mai mari dispute dintre Biserica Ortodoxă Greacă și guvernul turc este soarta Școlii Teologice de la Halki, un seminar deschis în 1844 pe o insulă din Marea Marmara, la sud de Istanbul, pentru formarea clerului ortodox. Guvernul turc a închis seminarul în 1971.
Patriarhatul negociază de ani de zile cu guvernul redeschiderea școlii, iar luna trecută, la Washington, președintele Trump i-a cerut președintelui Recep Tayyip Erdogan să o redeschidă.
„Suntem pregătiți să facem tot ce e necesar”, i-a spus Erdogan lui Trump în Biroul Oval. „Apreciem”, a replicat Trump.
Într-o dimineață de duminică, vocile grave ale doi preoți și ale diaconilor lor răsunau în biserica seminarului, în timp ce oficiau liturghia ortodoxă.
La început, în public se afla un singur credincios. Mai târziu, câteva zeci de turiști din Grecia și Albania au intrat în biserică, și-au făcut semnul crucii și au sărutat o icoană reprezentând-o pe Maria cu Pruncul.
Episcopul Kassianos de Aravissos, starețul Mănăstirii Sfânta Treime din cadrul seminarului, a spus într-un interviu că decizia Papei Leo de a vizita Turcia în prima sa călătorie internațională arată importanța acestei țări și a Patriarhiei.
„Asta arată respectul dintre biserici și câtă loialitate există față de valorile istorice”, a spus el.
Discuțiile cu guvernul privind seminarul mergeau bine, a adăugat episcopul; patriarhatul dorește redeschiderea școlii ca universitate privată de patru ani, pentru 60–70 de studenți.
„Cred că, pas cu pas, ne apropiem de concluzie”, a spus el.
Episcopul a promis că, în ciuda tuturor dificultăților, el și frații săi vor continua să mențină vie această prezență istorică.
„Patriarhia este aici de 17 secole, iar acest seminar îi aparține”, a spus el. „Până când se va stinge ultima lumină aici va dăinui”.