Franța oscilează în aceste zile între revoltă și disperare, în timp ce se confruntă cu un vârtej de crize: valuri de caniculă devastatoare în timpul verii, datorii în creștere, rate ale dobânzilor tot mai mari, criza de pe piața imobiliară, șomaj în creștere și costuri ale vieții tot mai mari, care au culminat cu ultimele proteste vioelnte ale elevilor și studenților, se arată într-un material Le Monde.
Francezii au ajuns capătul puterilor: după o vară nesfârșită marcată de valuri de căldură și incendii, Franța pare trezită dintr-un coșmar, relatează publicația franceză, care notează că toată această acumulare de crize și anxietăți sociale sugerează începutul unei „furtuni perfecte”, într-o țară aflată pe marginea prăpastiei.
„A intra în grevă sau a participa la un protest a devenit un lux. Trebuie să îți permiți să lipsești o zi de la muncă”, a spus Jérémie, un muncitor de 31 de ani.
În afară de criza climatică din această vară, care a arătat că țara nu este pregătită (5.700 de decese în 2 săptămâni, ca urmare a caniculei din vară, în condțiile în care cele mai multe școli și spitalele franceze nu erau prevăzute cu aparate de aer condiționat), Franța riscă să fie lovită și de o gravă criză financiară și o creștere a șomajului, ca urmare a dezvoltării Intelilgenței Artificiale (AI).
Costul vieții, afectat de creșterea prețurilor la energie, se află în fruntea preocupărilor francezului obișnuit. Bugetul unei familii din Franța e cheltuit aproape în întregime pe transport, alimente și întreținerea locuinței.
Potrivit centrului francez de cercetare economică CEPREMAP, proporția gospodăriilor care se consideră „stabile financiar” nu a fost niciodată atât de scăzută, din 2016, de la lansarea acestui barometru trimestrial privind „bunăstarea francezilor”.
„Muncim ore în șir pentru aproape nimic,” a spus antreprenorul Thomas, un antreprenor în vârstă de 33 de ani, vizibil deranjat de actuala situație. „Tot ce știe să facă această țară este să taxeze, să taxeze și iar să taxeze. Dacă lucrurile nu se schimbă foarte curând, voi pleca din Franța”.
Francezii obișnuți au ajuns într-o postură „umilitoare”. Iar popularitatea extremei drepte e în creștere
Guvernul actualului premier Sébastien Lecornu are astfel de rezolvat o ecuație aparent imposibilă: confruntat cu un sentiment de neliniște socială care amenința să se răspândească dincolo de protestele elevilor de liceu către alte grupuri sociale, care să transforme aceste proteste în furie deschisă, guvernul de la Paris nu dispune de suficient spațiu de manevră în realizarea bugetului.
Datoria Franței a atins un nivel record de 119% din Produsul Intern Brut (PIB), conform biroului național de statistică, INSEE. Dobânzile cresc vertiginos, iar Franța, atent supravegheată de piețele financiare mereu vigilente, se află sub pericolul unei crize financiare similare celei care a lovit Grecia, în perioada 2010-2011.
Creșterea ratelor dobânzilor a avut un impact direct asupra gospodăriilor și a adâncit o criză a locuințelor deja existentă de mai bine de un deceniu.
Djamel Gouissem, funcționar public, și soția sa Laureline, educator, au cumpărat o casă mică pentru 110.000 € într-o fostă regiune minieră din nordul Franței, la 40 de kilometri de Lille.
„Trebuie să refacem izolația, dar când am văzut estimările de cost, am decis să așteptăm”, a spus el. „Câștigăm doar puțin peste pragul pentru a ne califica pentru ajutor social. E umilitor”.
„Umilitor”. Acest cuvânt a fost menționat în protestele recente ale elevilor de la liceele din suburbiile Parisului, până la cele din centrele orașelor universităților franceze, alimentând o revoltă pe care nimeni nu o anticipase. „Umilitoare” sunt toaletele stricate, fără săpun sau hârtie igienică. „Umilitoare” sunt absențele profesorilor care nu sunt înlocuiți în ultimul an de liceu, la fel ca lipsa de scaune din sălile supraaglomerate, care sunt sufocante vara și înghețate pe timul iernii.
Elevi se luptă cu forțele de ordine la Paris. Foto: Profimedia Images
La fel de „umilitoare” sunt și intervențiile jandarmilor și gazele lacrimogene folosite pentru a dispersa protestatarii, la fel ca și cele aproximativ 7.000 de persoane reținute, majoritatea minori - un număr fără precedent, chiar și dacă îl comparăm cu apogeul protestelor Vestelor Galbene din 2018.
Guvernul francez nu a reușit să răspundă anxietății unei generații care se confruntă cu un viitor incert, furioasă din cauza inegalităților dintre sistemul public de învățământ și cel privat și profund afectată de ritmul rapid al schimbărilor climatice și de dezvoltarea inteligenței artificială, notează Le Monde.
Pe acest fundal, politologii și experții citați de Le Monde arată că extrema dreaptă atrage tot mai mulți simpatizanți, în special din rânurile funcționarilor publici (care au și organizat proteste în toată țara, luna trecută), conform sondajelor de opinie.
Astfel, în prezent 24% dintre funcționarii publici francezi s-au declarat în favoarea partidului Adunarea Națională a extremistei Marine Le Pen în 2026, comparativ cu 12%, în 2019. O creștere la fel de mare în sondaje s-a înregistrat și în rândul funcționarilor publici din administrație și sistemul medical, unde 29% și, respectiv 28%, au spus că susțin Adunarea Națională, dublu față voturile pe care această categorie socială din Franța o dădea aceluiași partid în 2019.