După aproape doi ani în care Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va anexa Groenlanda, locuitorii insulei arctice au motive să se relaxeze. Un nou acord de apărare între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite, semnat săptămâna aceasta la sediul ONU din New York, închide, cel puțin deocamdată, una dintre cele mai tensionate crize geopolitice din ultimii ani, relatează The Guardian.
Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și ministrul de Externe Mute B. Egede au fost primiți ca niște eroi miercuri seară, la aterizarea în capitala Nuuk. Colegi, prieteni și simpli cetățeni i-au așteptat cu aplauze și steaguri roșu cu alb ale Groenlandei.
Scena a avut o încărcătură simbolică. Pe același aeroport aterizase, cu 20 de luni în urmă, avionul cu însemnele Trump care îl adusese pe Donald Trump Jr. Vizita lui a fost începutul crizei.
„Bine ați venit acasă. Bine ați venit într-o țară pe care eram pe punctul de a o pierde. Voi v-ați asigurat că avem un viitor aici”, le-a spus Kim Kielsen, președintele parlamentului groenlandez.
Premierul Nielsen, ajuns în funcție anul trecut, chiar în mijlocul crizei, a vorbit mulțimii: „Putem fi liniștiți. Pământul nostru nu va fi luat. Pământul nostru nu va fi cumpărat. Drumul a fost lung și a fost foarte dificil și periculos”.
Ce prevede acordul
Noul document actualizează acordul de apărare din 1951, semnat pe vremea când Groenlanda era încă o colonie daneză. Astăzi, insula este un teritoriu în mare parte autonom, care a negociat direct cu americanii, alături de Danemarca.
Statele Unite primesc câteva drepturi noi. Pot opera sub apă în apele Groenlandei și au permisiunea explicită să construiască un sistem de apărare antirachetă. Totuși, acordul este foarte departe de ce voia inițial Trump, adică anexarea insulei.
Pentru groenlandezi, cea mai importantă prevedere privește viitorul. Una dintre marile întrebări legate de independență era ce s-ar întâmpla cu apartenența insulei la NATO și cu relația cu SUA.
Acordul răspunde la această întrebare: dacă Groenlanda devine independentă, guvernele de la Nuuk și Copenhaga se obligă să se asigure că noul stat va rămâne în NATO, inclusiv prin depunerea unei cereri de aderare, dacă va fi nevoie.
Prevederea e văzută și ca un sprijin pentru NATO, o alianță pusă serios la încercare de pretențiile americane asupra teritoriului unuia dintre propriii membri.
„Detaliile lipsesc”
Qarsoq Hoegh-Dam, primul membru al partidului independentist Naleraq ales anul acesta în parlamentul Danemarcii, spune că drumul spre independență e încă lung. Acum însă, multe necunoscute au dispărut.
„Este un moment de ușurare pentru groenlandezi”, a spus el. „Pot respira puțin, ca să putem vorbi mai liber despre problemele interne, despre drumul spre independență, în loc să căutăm răspuns la «ce-ar fi dacă?»”
Multe dintre prevederi existau deja în practică, explică el. Diferența este că acum sunt scrise negru pe alb, iar Groenlanda a avut un cuvânt de spus.
„Vor să decidă singuri, în loc ca o țară de peste ocean să decidă în numele lor”, a spus politicianul.
Rămân însă semne de întrebare, de exemplu legate de investițiile promise. „Este o fundație bună, dar detaliile lipsesc”, a adăugat Hoegh-Dam.
O victorie diplomatică
Contextul explică de ce simpla semnare a unui acord contează atât de mult. Acum doar câteva luni, Trump amenința cu invazia insulei. În urmă cu câteva săptămâni, a publicat pe rețelele sociale o hartă a Groenlandei acoperită cu steagul american.
Ulrik Pram Gad, cercetător senior la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, consideră că faptul că Trump a fost adus la masa negocierilor este un câștig în sine.
„Pentru danezi și groenlandezi, este o victorie faptul că l-au putut forța pe Trump să facă ceva pe cale diplomatică”, a declarat el.
Dacă acordul pune cu adevărat capăt crizei, adaugă cercetătorul, câștigul va fi al Groenlandei, al Danemarcei și al Europei, care se vor putea concentra pe problemele reale.
Frica nu a dispărut complet
Pe străzile din Nuuk, ușurarea e evidentă, dar nu totală. Aqqalukkuluk Fontain, manager IT de 38 de ani, a organizat anul acesta un protest în fața noii ambasade americane din oraș. Acum a venit cu familia la petrecerea organizată la centrul cultural Katuaq.
„A fost un moment de bucurie. O să ne rămână o vreme”, a spus el.
Totuși, se teme că, după alegerile americane de la jumătatea mandatului, Trump s-ar putea răzgândi. Iar noul acord îl vede ca pe o dovadă de abilitate a negociatorilor groenlandezi și danezi.
„Trump încearcă să prezinte lucrurile ca și cum ar fi făcut o afacere grozavă. Dar el voia control total, proprietatea asupra Groenlandei. Nu a obținut asta”, a spus Fontain.
Pentru mulți localnici, ultimele luni au însemnat o anxietate permanentă. Aviaja Fontain, studentă de 41 de ani, povestește că, pe fondul avertismentelor oficiale privind pregătirea pentru situații de criză, a crezut la un moment dat că Nuuk este atacat de americani. Era, de fapt, o pană de curent provocată de o furtună.
„Mulți dintre noi ne-am temut că Trump va folosi forța, dar acum pot simți ușurare”, a spus ea. „Nu mai trebuie să ne gândim că vom fi atacați și putem să ne trăim din nou viața liniștită”.