Trupe britanice și alte trupe europene ar putea fi desfășurate în orașe, porturi și în zona centralelor nucleare ucrainene pentru a contribui la menținerea păcii în urma ajungerii la un acord cu Rusia de încetare a focului cu Rusia, spun oficiali occidentali, scrie Sky News. Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat după discuțiile de la Paris de miercuri că România va transmite un punct de vedere în perioada următoare, în funcție de evoluția situației.
Întrebat dacă România a primit solicitare din partea SUA să spună disponibilitatea trupelor în eventualitatea trimiterii pentru menținerea păcii, președintele interimar Ilie Bolojan a răspuns: „În această perioadă, avându-se în vedere diferitele scenarii la care se poate ajunge, se discută și acest subiect, iar România își va forma un punct de vedere în perioada următoare, în funcție de evoluția situației..
O concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar, în primul rând din acest motiv și de nedreptate, ci suntem și din interes strategic pentru țara noastră.”
Nu doar orașe, porturi și centrale nucleare vor avea nevoie de protecție în Ucraina, ci și spațiul aerian și zonele de coastă.
Nu sunt cifre cu privire la dimensiunea oricărei potențiale forțe, dar se vorbește despre 30.000 de soldați.
Premierul britanic Keir Starmer se va întâlni cu Donald Trump în SUA în zilele următoare. Nu este clar dacă se va discuta și despre planul trupelor europene.
Și preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să facă ”săptămâna viitoare” o vizită la Washington, a anunţat joi ministrul francez delegat însărcinat cu Europa Benjamin Haddad la postul LCI. Un oficial american anunţa miercuri că şeful statului francez este aşteptat la Casa Albă ”la începutul săptămânii viitoare”. ”Se va duce să exprime vocea europenilor şi să spună că viitorul Ucrainei nu se poate decide fără ei”, a declarat la LCI Benjamin Haddad.
Duminică, premierul britanic Keir Starmer s-a declarat gata să trimită soldaţi în Ucraina dacă aceasta se va dovedi necesar pentru a asigura securitatea Regatului Unit şi a Europei. Regatul Unit joacă un rol de prim plan în susţinerea Kievului în războiul împotriva Rusiei, ceea ce "înseamnă de asemenea că suntem gata şi dispuşi să contribuim la garanţii de securitate pentru Ucraina, prin trimiterea de trupe ale noastre pe teren, dacă va fi necesar", a scris Starmer în cotidianul Daily Telegraph.
Trupele nu ar fi detașate lângă linia estică a frontului. Oficialii care au discutat cu reporterii Sky News au indicat că ar fi o forță de „securitate” menită să încurajeze milioanele de ucraineni care au fugit din țară din cauza războiului să se întoarcă.
Dacă se va conveni asupra unei astfel de desfășurări, ar putea fi vorba despre trupe în orașe mari, porturi și în zonele cu infrastructură națională critică, cum ar fi centralele nucleare. Sateliți, avioanele spion și drone ar putea ajuta, de asemenea, în acest efort. Misiuni pe modelul poliției aeriene ar ajuta la redeschiderea spațiului aerian ucrainean pentru avioanele civile de pasageri, în contextul în care de la începutul războiului, nu au mai fost posibile zboruri civile.
Marea Britanie și alte țări NATO îndeplinesc deja această sarcină în statele baltice și în România, prin misiuni de patrulare în spațiul aerian pentru a descuraja amenințările.
O posibilitate este și desfășurarea de nave de război în Marea Neagră, în cadrul acțiunilor de deminare, dar și pentru misiuni de patrulare care să ajute la reluarea traficului maritim în largul coastei ucrainene. Volodimir Zelenski a declarat că Marina Regală ar fi un partener bun pentru a ajuta la securizarea rutelor maritime ale Ucrainei împreună cu aliații săi nordici.
Cu toate acestea, orice fel de misiune de acest fel condusă de europeni ar funcționa numai dacă există, ceea ce Keir Starmer a numit un backstop (sprijin) al SUA. El nu a dat alte explicații, dar se consideră că implicarea SUA este vitală pentru a produce efectul de descurajare a Rusiei să nu încerce să mai atace iar Ucraina.
Donald Trump nu a spus dacă va sprijini vreo astfel de operațiune, în timp ce secretarul său apărării, Pete Hegseth, a exclus categoric trimiterea de trupe americane în Ucraina.
Kremlinul afirmă că orice plan al Marii Britanii de a trimite trupe în Ucraina e inacceptabil
La rândul său, Rusia a declarat că desfășurarea oricăror forțe europene sau NATO în Ucraina ar fi „inacceptabilă”.
Kremlinul a declarat joi că orice plan al Marii Britanii de a trimite trupe în Ucraina ca parte a unei posibile misiuni de menţinere a păcii este inacceptabil pentru Rusia şi a subliniat că urmăreşte cu îngrijorare declaraţiile premierului britanic Keir Starmer.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că propunerea este inacceptabilă, deoarece ar implica forţe ale unui stat membru NATO şi, prin urmare, ar avea ramificaţii pentru propria securitate a Rusiei.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna aceasta că Moscova consideră o "ameninţare directă" ideea prezenţei unor trupe ale unui stat membru NATO în Ucraina, chiar dacă acestea ar opera sub un alt steag.
Zelenski spune că ar fi nevoie de un contingent de 110.000
Președintele Ucrainei a spus anterior că orice forță internațională de securitate ar trebui să aibă aproximativ 110.000 de persoane. Washington Post a scris însă că discuțiile dintre aliații europeni aveau în vedere un contingent cuprins între 25.000 și 30.000.
În discursul său de miercuri, Zelenski a spus că țara sa va avea nevoie de garanții de securitate oferite de NATO sau de finanțare și arme pentru a-și construi propria armată de un milion de oameni și un „sistem de apărare aeriană”. El se referea la sistemul american Patriot, spunând că dacă Washingtonul nu îl va mai da Kievului, poate ar fi posibil să le cumpere sau să primească licență pentru a le construi în Ucraina.
„Ucraina se află într-o situație în care nu avem multe opțiuni de garantare a securității disponibile”, a spus dl Zelenski. „A crea ceva cu totul nou, ceva global, este nerealist. Avem nevoie de garanții de securitate în acest an pentru că vrem să punem capăt războiului în acest an”.