Antena 3 CNN › Externe › Liderul opoziției din Bulgaria spune că nava scufundată în Marea Neagră ar fi putut transporta trupe și cere desecretizarea rapoartelor

Liderul opoziției din Bulgaria spune că nava scufundată în Marea Neagră ar fi putut transporta trupe și cere desecretizarea rapoartelor

G.M.
5 minute de citit Publicat la 10:23 09 Oct 2026 Modificat la 13:57 09 Oct 2026
Liderul opoziției din Bulgaria afirmă că nava sufundată în Marea Neagră ar fi putut transporta trupe și cere desecretizarea rapoartelor. FOTO: Getty Images

Boiko Borisov, liderul partidului de opoziție din Bulgaria, GERB, a declarat că rapoartele serviciilor de securitate prezentate în Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională (CCSN) indică faptul că nava scufundată în Marea Neagră ar fi putut transporta trupe, scrie Novinite.

Borisov a făcut aceste afirmații în cadrul unei întâlniri de lucru cu oficiali ai partidului, la Petrici, la o zi după ședința cu ușile închise a CCSN, convocată de președinta Iliana Iotova în urma scufundării a două nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

"Rapoartele serviciilor de informații arată că transportau oameni sau trupe", a spus Borisov.

Borisov a fost singurul participant la ședința CCSN de miercuri care nu a făcut declarații presei după aceea. El a explicat că s-a abținut în mod deliberat, pentru că se aștepta ca politicienii să prezinte versiuni selective ale discuțiilor, în interes electoral.

"Le-am spus că Kostadinov va fi primul care va ieși să vorbească cu presa, iar apoi toți ceilalți vor povesti exact partea care le convine pentru campania electorală. Și exact asta s-a întâmplat, cu PP, DB, «Renașterea» și guvernul", a declarat Borisov.

El i-a cerut președintei Iliana Iotova să desecretizeze partea din stenograma ședinței CCSN care conține intervențiile politicienilor, argumentând că astfel publicul ar putea compara ce s-a spus în ședință cu declarațiile publice ulterioare.

"Și veți vedea cât de amuzante vor părea comentariile celor care au vorbit deja, comparate cu comportamentul lor din sală", le-a spus Borisov oficialilor GERB.

Fostul premier a afirmat că GERB a susținut o declarație a formațiunii Bulgaria Democrată (DB) care solicita consultări în baza Articolului 4 al Tratatului NATO, în urma atacurilor din Marea Neagră. Potrivit lui Borisov, declarația a fost susținută și de reprezentanții Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (DPS), ai Bulgariei Democrate și ai formațiunii Continuăm Schimbarea (PP), însă nu a fost adoptată de consiliu.

"DB a depus o declarație și a cerut un vot. Eu am fost primul care a susținut-o, urmat de reprezentanții DPS, DB și PP. Dar nu a fost adoptată de Consiliu", a spus Borisov.

El a afirmat că liderul partidului Renașterea, Kostadin Kostadinov, a fost singurul participant care a vorbit deschis despre refuzul său de a susține o decizie a CCSN din cauza campaniei electorale.

"Doar Kostadinov a fost sincer, când a spus: «Nu pot susține nicio decizie a Consiliului Consultativ, în primul rând pentru că suntem în plină campanie electorală, în al doilea rând...», iar apoi a plecat când a considerat de cuviință", a declarat Borisov.

Potrivit lui Borisov, președinta Iotova a propus ulterior eliminarea Articolului 4 din declarație, întrucât acesta ar putea duce la invocarea Articolului 5, ceea ce ar presupune riscul unui război real.

"Apoi doamna Iotova a propus să eliminăm Articolul 4 din declarația lor, pentru că este un articol foarte serios, care duce imediat la Articolul 5. Iar Articolul 5 înseamnă război propriu-zis. Și cum drone au căzut atât în Polonia, cât și în România (la fel ca cea ucraineană care a căzut pe teritoriul nostru fără să explodeze), am fost de acord să renunțăm la Articolul 4", a spus el.

Borisov a adăugat că decizia a fost susținută și de reprezentanții Bulgariei Democrate, deoarece serviciile de securitate nu au prezentat evaluările de expertiză necesare pentru a stabili cine se face vinovat de atacuri.

"Serviciile spun că dronele au trecut pe lângă nava noastră și le-au atacat pe celelalte. Cu alte cuvinte, navele au fost lovite în mod deliberat, nu a fost nimic accidental. Trebuie făcute analize de specialitate; direcția din care au venit dronele este cunoscută. Dar serviciile au venit nepregătite", a spus Borisov.

El a declarat că rapoartele serviciilor nu l-au mulțumit și că unele dintre informațiile prezentate în CCSN au fost mai puțin detaliate decât cele deja apărute în presă.

Borisov a pus sub semnul întrebării traseul raportat al celei de-a doua nave, din Egipt spre Ucraina, spunând că ruta nu are sens pentru transportul de grâu și că drumul a durat 15 zile în loc de cele cinci estimate.

"Serviciile raportează că a doua navă era în drum din Egipt spre Ucraina, o rută pe care transportul de grâu nu are niciun sens. Călătoria ar trebui să dureze cinci zile, dar a durat cincisprezece. Nava aceea nu a fost încă inspectată. A vorbit echipajul cu familiile în acele cincisprezece zile? Ce fel de comunicare a existat? Rapoartele serviciilor sugerează că ar fi putut transporta oameni sau trupe. Dacă e adevărat sau nu, tocmai de aceea toată lumea a fost de acord să ceară o dronă subacvatică care să meargă să verifice. Dar unde a stat hârbul acela cincisprezece zile? Ce făcea?", a spus Borisov.

Potrivit acestuia, a fost solicitată o dronă subacvatică pentru inspectarea navei și stabilirea a ceea ce s-a întâmplat.

Borisov a făcut referire și la informațiile privind transbordări de petrol în Marea Neagră, spunând că subiectul nu a primit atenție pentru că nu servește intereselor electorale.

El a precizat că, alături de Ivailo Mircev (Bulgaria Democrată), Stanislav Anastasov (DPS) și Nikolai Denkov (Continuăm Schimbarea), a insistat ca Rusia să fie numită agresor în Ucraina.

Potrivit lui Borisov, Iotova a fost de acord ca formularea „războiul Rusiei în Ucraina” să apară la începutul declarației, în timp ce el a cerut o formulare mai dură.

"Am insistat ferm ca preambulul să menționeze explicit «războiul Rusiei în Ucraina» și să identifice Rusia ca agresor. Colegul meu Denkov a fost de acord, iar Stanislav, Mircev și cu mine am insistat ferm pe acest lucru", a spus Borisov.

El a precizat că a fost propusă ideea ca cele șase țări riverane Mării Negre să caute împreună o pace rapidă, pentru a opri vărsarea de sânge și pierderile economice.

Borisov a spus că a dorit ca publicul să afle că GERB, DPS, PP și DB au insistat pentru numirea agresorului, însă declarațiile publice ulterioare au prezentat ședința altfel.

"Am propus ca cele șase țări de la Marea Neagră să caute o pace rapidă, pentru a opri vărsarea de sânge și pierderile economice. Când a avut loc votul, am spus: «Ar trebui să declarați public că GERB, DPS, PP și DB au insistat pentru identificarea agresorului». Și totuși, au ieșit și au spus exact opusul. De aceea insist ca stenograma să fie desecretizată," a declarat Borisov.

  

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole