Apel al experţilor şi pacienţilor privind lupta împotriva infecţiei cu HIV. Boala, deja considerată cronică, afectează peste 19.000 de pacienţi din ţara noastră. În aceste condiţii, 40 de instituții și organizații, alături de peste 80 de persoane active în sectorul HIV au semnat, simbolic, "Manifestul HIV de la București. Demersul urmăreşte să le asigure pacienţilor accesul la timp la serviciile şi tratamentele medicale, dar şi să reducă semnificativ aparaţia de noi cazuri. Mai ales că anul acesta au fost descoperite peste 400 de noi cazuri. La fel de importantă este şi implementarea rapidă a Programului Național de Prevenție.
Manifestul HIV de la Bucureşti, semnat de instituţii, organizaţii şi experţi
La 40 de ani de la primul caz cu HIV depistat în ţara noastră a fost lansat "Manifestul HIV de la București", un document ce cuprinde punctele majore de acțiune , astfel încât în umătorii ani să se face progrese majore în lupta cu această boală. Peste 40 de instituții și organizații, alături de peste 80 de persoane active în sectorul HIV au semnat Manifestul.
"Un document susținut atât de specialiști, cât și de organizații neguvernamentale, personalități medicale, organizații care activează în zona infecției HIV în România. Este un document care invită la acțiune, un document care lansează niște priorități de susținut în următoarea perioadă atât de către organizațiile neguvernamentale, cât și de către instituțiile publice și sperăm să menținem atenția asupra subiectului chiar așa, utilizând acest instrument", a declarat Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), pentru Antena 3 CNN.
Punctele-cheie urmărite de manifestul HIV/SIDA din Capitală
Manifestul HIV de la Bucureşti are în centru 10 acțiuni-cheie pentru politicile publice în domeniul HIV în România. Cea mai importantă este asigurarea unei co-guvernanțe din care să facă parte instituțiile şi comunitatea, precum şi un Program național pentru sănătatea pacienţilor.
Finanțarea și sprijinirea campaniilor antidiscriminare HIV sunt la fel de necesare, precum şi formarea anti-stigmă pentru personalul medical. Bunăstarea persoanei care trăiește cu HIV este un al punct esenţial din document.
Semnatarii pun accentul şi pe finanțarea pentru ONG-uri şi mai vor şi ca testarea HIV să fie integrată în rutina medicinei de familie. Pentru asta este însă esenţială finanțarea testării comunitare, mai ales că prevenția și controlul HIV în comunitățile vulnerabile au un impact major asupra sănătății publice.
În prezent, în ţara noastră sunt peste 19.000 de oameni infectaţi cu HIV, numai anul acesta au fost diagnosticate alte 406 cazuri noi. Cea mai bună cale spre prevenţie este asigurarea fără întrerupere a tratamentului, spun experţii.
"Să vorbim de informații pentru așa-numitele persoane care pot să fie persoane la risc, astfel încât ele să acceseze testarea periodic, dacă consideră că există vreun potențial risc, astfel încât să evităm diagnosticul tardiv în momentul în care pacienții deja au, manifestă semne de boală și deja au putut să transmită și boala mai departe, că, de aceea, vorbim de o boală care are un risc de transmitere. De aceea, vorbim de tratament prin prevenție", a explicat prof. dr. Anca Streinu Cercel, Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti.
Necesitatea tratamentului continuu este o tema majoră discutată la nivel înalt şi în Parlamentul European.
"Statisticile europene arată că vorbim de un număr important de pacienți, care reușesc să ajungă la o vârstă înaintată folosind medicamentația ce provine din noile tehnologii și, în sensul acesta, trebuie să vorbim de o asistență permanentă pentru această categorie de pacienți", a precizat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, pentru Antena 3 CNN.
Iar prof. Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Comisiei pentru Sănătate, Senat, a declarat: "Noi suntem în top din punct de vedere terapeutic și avem majoritatea pacienților pe o singură tabletă pe zi. Evident, tabletă combinată, care conține mai multe ingrediente farmacologice".
Din ultima cercetare realizată de Uniunea Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, reiese că peste 90% dintre persoanele care trăiesc cu această boalaă ar prefera să primească tratamentul pe o perioada de minimum 3 luni.