Locuințe vechi de peste 7.000 de ani, gropi de provizii și o casă incendiată din epoca timpurie a bronzului se numără printre miile de descoperiri făcute în "oraşul pierdut" şi regăsit lângă Bucureşti. Potrivit arheologilor, săpăturile făcute la situl de la Glina-Bălăceanca, situat în sud-estul Capitalei, s-au încheiat după o lună, dar cercetările vor continua. "Urmează luni întregi de spălare, restaurare, desen, fotografie, analize interdisciplinare și interpretare", au transmis reprezentanţii Muzeului Municipiului București - Palatul Șuțu.
După o lună de cercetări desfășurate adesea la temperaturi de peste 40 de grade Celsius, în plin soare, arheologii au încheiat campania din 2026 de la situl Glina-Bălăceanca, din comuna Cernica, cu descoperiri impresionante. Echipa a scos la lumină mii de artefacte, locuințe excelent conservate, figurine și mărgele vechi de peste 7.000 de ani, oferind noi indicii despre viața comunităților preistorice care au locuit în zonă.
Printre cele mai importante descoperiri ale campaniei se numără o locuință aparținând culturii Gumelnița, conservată într-o stare remarcabilă. Cercetătorii au identificat pereții, podeaua, vatra, dar și numeroase obiecte abandonate de locuitorii acesteia.
› Vezi galeria foto ‹
Cercetările au scos la iveală și gropi de provizii pentru alimente, atribuite culturilor Boian și Gumelnița, precum și o locuință incendiată din epoca timpurie a bronzului, aparținând culturii Glina. Totodată, arheologii încearcă să stabilească dacă în partea de sud a așezării a existat o zonă destinată înmormântărilor.
"Campania arheologică 2026 de la Glina-Bălăceanca s-a încheiat. Patru săptămâni. Mii de descoperiri. O singură pasiune: înțelegerea trecutului. În ultima lună, v-am invitat să ne însoțiți pe șantierul arheologic de la Glina-Bălăceanca, unde, pas cu pas, am încercat să deslușim viața unor comunități care au început locuirea aici cu peste 7000 de ani în urmă. Ne-ați urmărit la temperaturi de peste 40°C, ați văzut cum o simplă mărgea rămasă în sită putea opri pentru câteva minute întreaga echipă și cum câțiva centimetri de pământ dezvăluiau locuințe, vetre sau obiecte care nu mai văzuseră lumina zilei de milenii.
Campania din acest an ne-a permis să avansăm semnificativ în cercetarea tell-ului. În secțiunea S1 au fost investigate locuințe și gropi aparținând culturilor Boian și Gumelnița, inclusiv impresionante gropi de provizii și o locuință gumelnițeană excelent conservată, cu pereți, podele, vatră și numeroase obiecte abandonate în nivelul de abandon care a urmat-o. În zona centrală a așezării, cercetarea din secțiunea S3 a evidențiat o locuință incendiată din epoca timpurie a bronzului (cultura Glina), iar în sectorul sudic am început clarificarea stratigrafiei și verificarea (in)existenței unei posibile zone funerare atribuite culturii Boian", a transmis Muzeul Municipiului București - Palatul Șuțu într-o postare pe Facebook.
La săpăturile desfăşurate la situl de la Glina-Bălăceanca au participat 35 de studenți ai Facultății de Istorie din cadrul Universității din București, coordonați de specialiști ai Muzeului Municipiului București, Universității din București, Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" și Muzeului Național de Istorie a României.
"Au fost recuperate mii de fragmente ceramice și resturi faunistice, sute de piese litice și numeroase obiecte din lut, os, corn și cupru. Printre descoperirile care ne-au bucurat cel mai mult se numără vase ceramice, figurine antropomorfe și zoomorfe, rotițe miniaturale din lut, mărgele, unelte din piatră șlefuită și os, precum și obiecte din cupru, fiecare adăugând informații noi despre viața comunităților preistorice care au locuit acest tell.
Dincolo de rezultate, cea mai mare realizare a acestei campanii rămâne însă echipa. (...). Fiecare context săpat, fiecare plan desenat, fiecare fotografie, fiecare găleată de pământ cernut și fiecare obiect înregistrat sunt rezultatul muncii acestei echipe extraordinare", au mai precizat reprezentanţii Muzeului Municipiului București - Palatul Șuțu.
Potrivit cercetătorilor, următoarea etapă a proiectului va permite reconstituirea cât mai fidelă a vieții comunităților care au locuit la Glina-Bălăceanca în urmă cu peste 7.000 de ani. Totodată, o selecție a artefactelor descoperite va fi inclusă în viitoarele expoziții ale Muzeului Municipiului București.
"(...). Un gând special merge și către voi, cei care ne-ați urmărit aici. Seria jurnalelor de șantier a depășit cu mult așteptările noastre, iar una dintre postări a ajuns aici la aproape 150.000 de vizualizări. Este o dovadă că arheologia poate ajunge la un public numeros atunci când împărtășim nu doar rezultatele, ci și emoția descoperirii și oamenii din spatele ei.
Săpătura s-a încheiat, dar cercetarea continuă. Urmează luni întregi de spălare, restaurare, desen, fotografie, analize interdisciplinare și interpretare, pentru ca toate descoperirile din această vară să poată fi transformate în cunoaștere științifică, iar o parte în patrimoniu expozabil la #MMB", s-a mai menţionat în comunicatul făcut public recent de Muzeul Municipiului București - Palatul Șuțu pe pagina de Facebook a instituţiei.