Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor discuta marţi modul în care îşi coordonează răspunsurile la perturbările de pe pieţele globale ale energiei, în urma războiului din Iran, conform unui document intern al UE privind întâlnirea, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
„Miniştrii sunt invitaţi să împărtăşească evaluarea lor privind recentele evoluţii de pe pieţele energiei, identificând zonele unde o coordonare mai puternică la nivelul UE ar putea fi necesară, indicând ce măsuri concrete ar putea fi adoptate pentru a rezolva dificultăţile de pe piaţa gazelor şi a petrolului într-un mod coordonat”, se arată în documentul consultat de Reuters.
Reuniunea miniştrilor Energiei din Uniunea Europeană va avea loc la ora 13:00 GMT, în sistem videoconferinţă.
Vineri a avut loc la Bruxelles întâlnirea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
Economia UE se confruntă cu riscul stagflaţiei, ca rezultat al creşterii preţurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
„Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată”, a declarat Dombrovskis, după reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
„Acesta este cazul chiar şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”, a avertizat oficialul.
Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Inflaţia în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ţinta BCE pe termen mediu.
„Dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de lungă durată şi mai substanţiale, consecinţele negative la adresa evoluţiei economiei vor fi mai accentuate. Creşterea ar putea fi cu aproximativ 0,6 puncte procentuale mai scăzută atât în 2026 cât şi în 2027”, a afirmat Dombrovskis.