Motorina a trecut de 10 lei pe litru, dar Ministerul Energiei spune că piața e stabilă și funcțională: Avem stocuri de 102%
Publicat acum 1 ora si 4 minute
Motorina va atinge, în România, pragul de 10 lei/litru şi va avea un preţ mare tot timpul anului, chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu s-ar încheia mâine, apreciază preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată joi.
„În prezent, petrolul se tranzacţionează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe pieţele internaţionale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă.
În baza trendurilor estimate (ţiţei Brent, motorină ARA), preţul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situaţia teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri şi preţul produselor petroliere ar scădea la nivelul preţului previzionat pentru ţiţei şi motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol şi 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026.
Chiar dacă s-ar opri războiul şi preţul ţiţeiului ar scădea creşterea de preţ la pompă nu s-ar opri. Preţul motorinei ar creşte continuu încă minimum 3 săptămâni, depăşind preţul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea preţului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a preţului la pompă la motorină, până la sfârşitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru", susţine specialistul.
Potrivit acestuia, există momente în economie când statul trebuie să intervină, nu pentru a controla piaţa, ci pentru a preveni distorsiuni majore care lovesc direct economia reală.
„Mai mult de jumătate din preţul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere”
„Piaţa motorinei din România se află exact într-un astfel de moment, iar strategia actuală a autorităţilor - aşteptarea pasivă ca piaţa să se autoregleze - riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obţinute pe termen scurt.
Simulările arată că în absenţa oricărei intervenţii a statului român, în ipoteza opririi creşterii preţului ţiţeiului/motorinei de pe bursele internaţionale, preţul motorinei la pompă tot ar putea atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în luna aprilie 2026, urmând ca spre finalul anului 2026 să rămână în jurul valorii de 9 lei/litru.
Acest paradox nu este rezultatul unei simple disfuncţii de piaţă, ci al structurii fiscale şi comerciale a preţului carburantului. În România, preţul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului şi al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA reprezintă încă 19% din preţul final. Restul este constituit din costuri de distribuţie, logistică şi marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din preţul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere", explică Chisăliţă.
„Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină”
În viziunea şefului AEI, luna aprilie este momentul în care cererea de motorină în agricultură creşte abrupt, cu 20% până la 40%, faţă de media anuală, pe fondul mai multor operaţiuni specifice domeniului, respectiv semănatul, pregătirea solului şi aplicarea fertilizanţilor.
„În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcţiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Rezultatul este o presiune suplimentară pe piaţa motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil. Aici apare problema fundamentală a strategiei actuale a autorităţilor.
Agricultura este unul dintre puţinele sectoare economice cu elasticitate foarte redusă la preţul combustibilului. Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis.
În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5 - 2 miliarde de litri de motorină. La un preţ de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăşi 15-18 miliarde lei anual, o sumă uriaşă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse şi cu risc ridicat datorită condiţiilor meteorologice. În aceste condiţii, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafeţelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producţiei agricole”, notează sursa citată.
„Statul ar putea câştiga câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia ar putea pierde de câteva ori mai mult”
Chisăliţă subliniază că, în acest context, creşterea puternică a preţului motorinei va avea un efect multiplicator asupra întregii economii.
Astfel, costurile logistice cresc, preţurile alimentelor se majorează, proiectele de construcţii devin mai scumpe, iar "într-o economie deja vulnerabilă la inflaţie, acest mecanism poate adăuga creşteri între 5% şi 10% la preţurile finale ale unor bunuri şi servicii".
„Paradoxal, statul este unul dintre puţinii beneficiari direcţi ai acestei situaţii. Pe măsură ce preţul motorinei creşte, creşte automat şi venitul din TVA. De exemplu, la un preţ de 8 lei/litru, TVA încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă preţul mediu în anul 2026 este de circa 9,5 lei/litru, TVA creşte la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferenţa de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanţiale.
Având în vedere consumul anual de aproximativ 8-9 miliarde de litri de motorină în România, această diferenţă poate aduce la buget aproximativ 500 milioane de euro în plus în anul 2026. Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanţele publice.
Din punct de vedere economic însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depăşit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producţia agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăşi 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflaţie şi de creşterea generalizată a costurilor de producţie în economie, de sărăcirea populaţiei. Astfel, statul ar putea câştiga câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia ar putea pierde de câteva ori mai mult", este de părere expertul în energie.
Preşedintele AEI avertizează asupra faptului că strategia de a aştepta ca piaţa să se autoregleze poate funcţiona pentru produse obişnuite, însă pentru un combustibil care influenţează direct agricultura, transportul şi inflaţia, abordarea este riscantă.