Parchetul israelian este de acord să discute cu premierul Benjamin Netanyahu pentru a explora un eventual acord de recunoaştere a vinovăţiei în procesul de corupţie al acestuia, ca urmare a unei iniţiative lansate de preşedintele Isaac Herzog pentru a examina posibile căi de soluţionare a cazului înainte de a se pronunţa asupra unei cereri de graţiere a şefului guvernului, relatează luni agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Preşedintele Isaac Herzog a cerut pe 28 aprilie iniţierea unui astfel de dialog între acuzare şi acuzat, după ce în noiembrie anul trecut Netanyahu a cerut graţierea în trei dosare penale deschise pe numele său şi în care este acuzat, printre altele, de fraudă, abuz de încredere şi luare de mită.
Procesul a polarizat scena politica israeliană, opoziţia fiind împotriva unei graţieri fără recunoaşterea vinovăţiei, în timp ce membri ai guvernului cer închiderea acţiunilor judiciare şi invocă drept argument nevoia de stabilitate instituţională în contextul conflictelor armate regionale în care este implicat Israelul.
Netanyahu a amânat în mod repetat audierile, folosind diverse pretexte
Între timp, Netanyahu şi-a anulat audierea în faţa instanţei care era programată pentru luni. Potrivit postului israelian Channel 12, decizia ar fi determinată de agenda de reuniuni a premierului.
Dar astfel de amânări ale mărturiilor sale, programate de trei ori pe săptămână, au devenit o practică obişnuită a lui Netanyahu, care invocă motive de securitate sau chiar probleme minore de sănătate.
El are trei dosare deschise în instanţă, respectiv dosarele aşa-numite „1000” şi „2000”, pentru fraudă şi abuz de încredere, şi dosarul „4000”, considerat cel mai grav şi care priveşte presupuse favoruri pe care - pe vremea când era ministru al comunicaţiilor - le-a oferit afaceristului Shaul Elovich, care controla compania de telecomunicaţii Bezeq şi website-ul Walla News, în schimbul unei acoperiri media favorabile.
Trump a cerut de mai multe ori grațierea lui „Bibi” Netanyahu
În ultimii ani, Donald Trump a intervenit în mod repetat în dezbaterea juridică din Israel, cerând grațierea premierului Benjamin Netanyahu, aflat în proces pentru acuzații de corupție. Aceste intervenții au stârnit controverse, fiind percepute de unii analiști drept o implicare neobișnuită în sistemul judiciar al unui stat aliat.
În 2025, Trump a trimis o scrisoare oficială către președintele Israelului, Isaac Herzog, solicitând „o grațiere completă” pentru Netanyahu. În acea scrisoare, Trump a descris procesul drept o „vânătoare de vrăjitoare” și l-a elogiat pe Netanyahu ca lider în timp de război.
Ulterior, Trump a continuat să insiste public asupra acestui subiect. În decembrie 2025, el a afirmat chiar că o grațiere ar fi „pe drum”, deși biroul lui Herzog a negat existența unei astfel de decizii și a subliniat că nu existase o comunicare recentă între cei doi lideri. Aceste declarații au amplificat tensiunile diplomatice și au atras critici privind presiunea politică exercitată asupra sistemului juridic israelian.
Herzog a respins apelurile lui Trump și a insistat că graţierea lui Netanyahu este o problemă internă a Israelului.
Președintele SUA a ridicat subiectul și în discursuri publice, inclusiv în fața parlamentului israelian (Knesset), unde a cerut anularea procesului sau acordarea unei grațieri. Criticii au considerat aceste gesturi drept fără precedent pentru un lider american, deoarece implică o intervenție directă într-un caz penal aflat în desfășurare într-o democrație aliată.
Presiunile nu s-au oprit aici. Anul acesta, Trump a reluat apelurile, afirmând într-un interviu că o grațiere ar face din Herzog un „erou național”. Totodată, el a criticat public refuzul acestuia de a acționa, folosind un limbaj dur la adresa liderului israelian.