Ministrul norvegian al Energiei a acuzat Comisia Europeană de „ipocrizie” pentru apelurile în favoarea reducerii extracției de petrol și gaz în regiunea arctică, în timp ce tot mai multe state europene își îndreaptă atenția chiar către această regiune pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie, informează Politico.
Executivul UE a promovat interzicerea efectuării de noi foraje în regiunea arctică încă din 2021, în ciuda criticilor venite din partea principalilor exportatori de gaze din această zonă - în special Norvegia.
Pe măsură ce blocul comunitar și-a redus comerțul cu Rusia, Norvegia a devenit în prezent cel mai mare furnizor de gaze din UE și al doilea furnizor de țiței din Uniune.
Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat pentru Politico că poziția UE este în totală contradicție cu acțiunile unor țări membre, precum Polonia și Germania, care au încheiat acorduri energetice cu Norvegia.
Astfel, compania poloneză de stat domeniul energiei, Orlen a făcut deja investiții în zăcămintele petroliere aflate în largul coastelor norvegiene, în vreme ce compania germană de stat Uniper a semnat un acord de achiziție de gaze norvegiene pe o durată de 15 ani.
„Când vorbim de Germania, vor gaze. Când vorbim de Polonia, vor gaze”, a spus Aasland.
Deși Comisia Europeană nu face direct achiziții din domeniul energetic, poate legifera de unde pot fi făcute importurile.
„Problema Europei este că avem 27 de piețe energetice”, a spus oficialul norvegian. „Nu comunică între ei. Avem documentație foarte frumoasă, pusă pe hârtie, în Comisia Europeană, dar când e vorba de o abordare realistică și să discutăm despre măsurile energetice pentru viitor, avem 27 de strategii diferite. Și cred că asta e problema”, a spus Aasland.
Ministrul norvegian al Energiei a arătat că, acum, investițiile în domeniul energetic curg spre SUA și Asia. „Ce susține Europa? Nimic”, a spus el.
Torgeir Stordal, director general al Direcției Norvegiene pentru Operațiuni Offshore, o agenție responsabilă cu reglementarea resurselor energetice ale țării, a menționat recent că, și în cel mai bun scenariu, producția de petrol a Norvegiei va încetini de la aproximativ 230 de milioane de metri cubi standard echivalent petrol, în 2026, la aproximativ 150 de milioane metri cubi, până în 2050. În cel mai rău caz, aceasta ar putea scădea până la 30 de milioane metri cubi..
Totodată, oficialii și directorii norvegieni din industrie au subliniat nevoia efectuării de noi explorări și de tehnologii noi pentru a exploata mai bine aceste rezerve în scădere, argumentând că sectorul petrolier al Norvegiei este crucial pentru securitatea energetică a UE.