Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, se află din nou în calea planurilor UE de a confisca 140 de miliarde de euro în active rusești sancționate și de a le oferi Ucrainei invadate, relatează Politico, vineri. Totuși, Comisia Europeană crede că a găsit o cale pentru a scoate Ungaria din procesul de decizie.
În mod obișnuit, o măsură atât de dramatică precum planul de la confisca rezervele Rusiei ar necesita unanimitatea celor 27 de țări membre – ceea ce îi dă lui Viktor Orban, aliatul lui Putin în Europa, putere de veto.
Având în vedere istoricul obstrucționist al lui Viktor Orban în ce privește sancțiunile europene impuse Kremlinului, experții juridici europeni lucrează la o schemă pentru a asigura că decizia pe „împrumutul pentru reparații” propus pentru Ucraina poate fi luată pe baza unui vot cu majoritate calificată, în loc de unanimitate.
Patru surse citate de Politico spun că Comisia speră să-și bazeze acțiunile pe o serie de concluzii ale Consiliului European pe care liderii europeni, inclusiv Orban, le-au aprobat pe 19 decembrie 2024.
În acea declarație comună, liderii declarau – „Activele Rusiei trebuie să rămână imobilizate până ce Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și o compensează pentru distrugerile provocate de acest război”.
La acel moment, declarația fusese înțeleasă în sensul că se refera la activele rusești înghețate de la banca Euroclear din Belgia și că acestea nu pot fi accesate de Rusia, în timp ce dobânzile obținute de pe urma lor pot fi folosite pentru a sprijini Ucraina.
Noul argument al Comisiei este că această declarație dă suficientă „acoperire” pentru a schimba votul pe sancțiuni de la unanimitate la majoritate calificată. Pentru ca asta să funcționeze, însă, aproape toate celelalte țări vor trebui să fie de acord cu propunerea.
„Va fi nevoie de un acord politic generalizat la nivelul șefilor de stat și guvern”, a transmis Comisia într-o notă pentru ambasadorii europeni care se vor reuni vineri.
Nu doar Ungaria este o problemă
Obținerea unui acord larg nu va fi ușor, însă, nici în absența veto-ului Ungariei pentru că celălalt lider putinist din Europa ar putea să rupă consensul – Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei.
A doua problemă este cea legată de Belgia – guvernul de la Bruxelles deja pune presiune pentru a evita măsuri îndrăznețe în ce privește activele rusești înghețate. Belgienii se tem că măsuri de acest fel ar putea să pună în pericol din punct de vedere juridic țara și Euroclear, organizația financiară care deține activele.
„Să-i fie luați banii lui Putin și apoi noi să rămânem cu riscurile? Nu se va întâmpla, dați-mi voie să fiu foarte clar în legătură cu asta”, a declarat prim-ministrul belgian, la New York, în timpul vizitei sale la Adunarea Generală a ONU.
„Dacă țările văd că banii unei bănci centrale pot dispărea după bunul plac al politicienilor europeni, s-ar putea decide să-și retragă toate rezervele din zona euro”, a mai spus el.
Totuși, De Wever a spus că este dispus să negocieze și să discute, iar Belgia este, în general, o susținătoare a măsurilor anti-Putin, spre de deosebire de Ungaria și Slovacia.
Liderii UE se vor întâlni la Copenhaga, săptămâna viitoare, unde discuțiile pe tema împrumutului sunt planificate. Nu vor fi luate decizii formale – asta se va întâmpla la sfârșitul lui octombrie, după ce miniștrii de finanțe vor fi discutat propunerea, în Luxemburg, pe 10 octombrie.
„Scopul întâlnirii de la Copenhaga va fi să obținem sprijinul necesar din partea celorlalte țări ca să-l izolăm pe Orban”, a declarat un diplomat european sub condiția anonimatului. „Suntem într-o zonă gri”.
Germania, Spania, Polonia și țările baltice sunt susținători cheie ai acestui plan al Comisiei. Franța și Italia, în schimb, au fost reticente față de alte idei „inovatoare” pentru folosirea fondurilor rusești imobilizate.
Pariul european de 140 de miliarde de euro
Majoritatea activelor rusești se află imobilizate la Euroclear de când Putin a declanșat invazia la scară largă împotriva Ucrainei, în februarie 2022. O mare parte dintre ele fuseseră investite în obligațiuni ale guernelor occidentale, iar ele s-au maturizat în lichidități.
Acești bani se află, în prezent, într-un depozit la Banca Centrală Europeană.
Uniunea Europeană a mai flirtat, anterior, cu ideea de a folosi aceste fonduri înghețate, însă încercările precedente s-au lovit de o rezistență politică puternică.
Împrumutul pentru Reparații ar putea să fie oferit în tranșe și folosit pentru cooperarea europeană în materie de apărare și pentru a acoperi nevoile bugetare pe acest capitol, conform unei note a Comisiei Europene.
Un veto din partea Ungariei ar bloca planul și ar reda banii Rusiei, lăsând UE în situația de a plăti din fonduri proprii împrumutul. Totuși, mai multe țări se tem că folosirea unor declarații mai vechi pentru a dicta politici noi creează un precedent foarte periculos.
„Ungaria ar avea suficient spațiu de manevră pentru a da în judecată UE. Dacă scepticii nu sunt convinși, nici măcar nu mai se pune problema”, a declarat un al doilea diplomat european.