ACTUALIZARE 30 octombrie: Noile proiecții după numărarea a 99,7% din voturi arată că PVV și D66 ar urma să obțină, fiecare, 26 de mandate în noul parlament olandez.
Joi seară, D66 avea un avans de aproximativ 15 mii de voturi în fața PVV, iar liderul său, Rob Jetten, era creditat de presa olandeză ca favorit pentru a deveni noul prim ministru al țării.
Rezultatele electorale finale ar urma să fie disponibile cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare.
Știrea inițială
Partidul liberal-progresist D66 (Democraten 66 / Democrații 66) s-a plasat pe primul loc în alegerile legislative din Olanda, arată un exit poll citat de presa internațională.
D66, condus de Rob Jetten, ar urma să câștige 27 de mandate în noul legislativ, comparativ cu doar 9 obținute la scrutinul din 2023, conform sondajului realizat de radiodifuzorul NOS.
Dacă va fi confirmat oficial, acest rezultat se profilează drept cel mai bun din întreaga istorie a formațiunii fondate în anul 1966 de un grup de intelectuali neafiliați politic până la acel moment.
"Am reușit. Milioane de olandezi au întors pagina astăzi și au spus 'adio' politicii negative și a urii", a spus Jetten în primele declarații după publicarea estimărilor exit poll-ului.
PVV, Partidul Libertății, condus de Geert Wilders - formațiune anti-migrație și islamofobă - este cotat cu al doilea loc și 25 de mandate, cu 12 mai puțin decât în 2023.
După exit poll, Wilders a admis că, probabil partidul său nu va face parte din noul guvern, dacă D66 este confirmat drept câștigător al alegerilor.
El și-a apărat decizia de a se retrage din guvernul anterior, decizie care a dus la scrutinul anticipat.
Cine ar putea forma noul guvern olandez
VVD (Partidul Popular pentru Libertate și Democrație) ar urma să-și adjudece locul trei și 23 de locuri.
Pe următoarele două locuri s-ar clasa alianța GroenLinks-PvDA și CDA, cu 20 respectiv 19 locuri în noul Parlament.
Liderul GroenLinks-PvDA, fostul comisar european Frans Timmermans, și-a anunțat demisia, după ce exit poll-ul NOS a indicat că această construcție politică a pierdut cinci mandate comparativ cu scrutinul din 2023.
Exit poll-ul NOS are o marjă de eroare de până la trei mandate.
NOS a prezentat după închiderea urnelor câteva scenarii potențiale de coaliție pentru un guvern condus de D66.
Acestea exclud partidul lui Wilders și presupun fie participarea formațiunilor GL/PvdA, VVD și CDA, cu un potențial de 89 din 150 de voturi în noul Parlament, fie varianta alternativă cu VVD, CDA și JA21 și o majoritate fragilă, de 78 de voturi.
Totuși, procesul de formare a noii coaliții de guvernământ în Olanda este estimat să dureze luni de zile.
Cum a ajuns Olanda să organizeze alegeri anticipate la doi ani după ultimul scrutin legislativ
Alegerile legislative anticipate au fost declanșate de colapsul guvernului, după ce extremistul Geert Wilders și-a retras partidul Libertății dintr-o coaliție de guvernământ deja fracturată și extrem de ineficientă.
După scrutinul de la sfârșitul anului 2023 și alte șase luni de negocieri, PVV - câștigătorul de atunci - a format o fragilă alianță de dreapta cu alte trei formațiuni: Mișcarea populistă Fermieri-Cetățeni (BBB), Noul Contract Social (NSC), de centru, și VVD, (liberal-conservator).
Partenerii lui Wilders l-au considerat prea toxic pentru funcția de prim-ministru.
Aceasta i-a revenit unui fost șef al serviciilor de informații, Dick Schoof.
Wilders, care a trăit sub protecția poliției în ultimele de două decenii ca urmare a discursului public anti-Islam și anti-migranți, și-a torpilat în acest timp coaliția cu atacuri de pe margine.
El și-a retras formațiunea din guvern pe 3 iunie, după ce partenerii au refuzat să adopte un plan radical în 10 puncte, care includea militarizarea frontierelor, returnarea tuturor solicitanților de azil, închiderea majorității căminelor de refugiați și expulzarea tuturor refugiaților sirieni.
Înaintea noului scrutin, principalele formațiuni politice din Olanda au exclus intrarea într-o nouă coaliție cu Wilders.
Există 150 de mandate în parlamentul acestei țări, ceea ce înseamnă că un guvern are nevoie de 76 de voturi pentru a dispune o majoritate.
Niciun partid nu a reușit vreodată acest lucru, iar, drept consecință, Olanda a fost guvernată de coaliții timp de mai bine de un secol.