Pe ce își cheltuie România banii publici, comparativ cu restul Europei. Unde ne diferențiem de media UE

Guvernele europene cheltuiesc, în medie, cei mai mulți bani publici pe protecție socială – pensii, indemnizații de șomaj, boală și dizabilitate –, care înghite aproape doi din fiecare cinci euro alocați de administrațiile publice, arată datele Eurostat pentru 2024. A doua cea mai mare categorie este, de regulă, sănătatea, însă aici tabloul se schimbă de la o țară la alta: în nouă state, printre care și România, pe locul doi se află alte domenii. În cazul României, a doua pondere ca mărime din cheltuieli revine afacerilor economice – bani direcționați către transporturi, energie, agricultură și mediul de afaceri –, un tipar întâlnit și în Bulgaria, Malta, Letonia și Luxemburg, care distinge aceste economii de media europeană, unde sănătatea rămâne a doua prioritate bugetară, scrie Euronews.

Cetățenii plătesc taxe, iar veniturile din taxe reprezintă o parte importantă a veniturilor publice în întreaga Europă. Ele sunt esențiale pentru ca guvernele să poată finanța servicii publice precum educația, sănătatea și protecția socială.

Dar unde ajung, de fapt, banii publici în Europa? Pe ce cheltuiesc guvernele? Și cum sunt distribuite cheltuielile statului?

În 2024, veniturile din taxe au reprezentat 40,3% din produsul intern brut (PIB) în UE, potrivit Eurostat. Cheltuielile totale ale administrației publice au depășit acest nivel în UE, ajungând la 49,6% din PIB în același an.

Doi din cinci euro merg către protecția socială

Cum cheltuielile guvernamentale ca procent din PIB variază semnificativ de la o țară europeană la alta, o imagine mai clară o oferă felul în care sunt distribuite cheltuielile totale.

De exemplu, în UE, 19,6% din PIB a fost cheltuit pe protecție socială, ceea ce reprezintă 40% din totalul cheltuielilor guvernamentale. Asta înseamnă că doi din fiecare cinci euro cheltuiți de administrația publică în UE merg către protecția socială.

Protecția socială este concepută pentru a proteja oamenii împotriva riscurilor legate de șomaj, responsabilitățile parentale, boală/îngrijiri medicale și dizabilitate, pierderea unui soț sau a unui părinte, bătrânețe, locuire și excluziune socială.

Pensiile sunt cea mai mare componentă a beneficiilor de protecție socială, reprezentând aproape jumătate din total. Protecția socială acoperă și indemnizațiile de boală, dizabilitate și șomaj.

Dintre cele 31 de țări analizate, printre care UE, Marea Britanie, Norvegia, Elveția și Islanda, protecția socială reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor guvernamentale în fiecare țară, variind de la 26% în Ungaria la 45,9% în Finlanda.

Ponderea protecției sociale este peste media UE, adică peste 40%, în Luxemburg (42,5%), Italia (42,2%), Danemarca (41,5%), Franța (41,5%), Austria (41,3%), Germania (41,3%), Spania (41%) și Portugalia (40,4%).

Cele „patru mari” economii ale UE se situează toate peste 40%, în timp ce în Marea Britanie ponderea este de 34,5%. Cifra pentru Marea Britanie provine de la OCDE.

Un raport al Băncii Centrale Europene, întocmit de Marta Rodriguez-Vives și Linda Kezbere, subliniază că nu există un „nivel optim unic, valabil pentru toți” al cheltuielilor sociale ca pondere din economie.

„Modul în care sunt concepute sistemele de pensii variază semnificativ de la o țară din zona euro la alta”, se arată în raport.

Clasamentele după ponderea cheltuielilor și după sumele reale pot diferi

Această diferență mare dintre țări arată cum își stabilesc guvernele prioritățile politice și de cheltuieli. Însă, întrucât PIB-ul și cheltuielile guvernamentale totale în termeni nominali variază mult, ponderea cheltuielilor și sumele efectiv cheltuite pot arăta considerabil diferit.

De aceea, o comparație mai relevantă la nivel de țară o poate oferi analiza cheltuielilor cu protecția socială pe cap de locuitor, atât în euro, cât și în termeni de putere de cumpărare.

Sănătatea e pe locul doi, dar nu în toate țările

Sănătatea este, în medie, a doua categorie ca mărime a cheltuielilor în UE, cu o pondere de 15%. Situația este aceeași în majoritatea țărilor, dar în nouă state pe locul doi se află alte categorii. Printre acestea se numără Italia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia, Malta, Luxemburg, Letonia și Elveția.

Ponderea cheltuielilor cu sănătatea variază de la 6,7% în Elveția și 10% în Ungaria până la 24,3% în Irlanda.

Marea Britanie alocă sănătății o pondere comparativ mai mare din cheltuielile guvernamentale, de 19%, decât economii majore din UE precum Franța (15,6%) și Germania (15,4%).

Raportul BCE subliniază că diferențele dintre modelele de finanțare a sănătății influențează cheltuielile publice din acest domeniu, întrucât costurile îngrijirilor medicale sunt împărțite între guverne și gospodării în proporții diferite.

Protecția socială și sănătatea reprezintă peste jumătate

Ponderea cumulată a protecției sociale și a sănătății depășește 50% în două treimi dintre țări, iar împreună ele reprezintă 55% din cheltuielile guvernamentale în UE.

Cele „patru mari” economii ale UE se situează toate peste media UE, iar toate cele cinci țări nordice depășesc, de asemenea, 50%.

Ungaria (36%) și Malta (39,5%) sunt excepții, cu ponderi sub 40%, în timp ce Irlanda și Finlanda depășesc 59%.

Ponderile a trei categorii – servicii publice generale (12,4%), afaceri economice (10,8%) și educație (9,7%) – sunt apropiate între ele, în jurul valorii de 10% în UE. Există însă diferențe semnificative de la o țară la alta.

Serviciile publice generale acoperă funcționarea de bază a statului, inclusiv administrația guvernamentală, parlamentul, finanțele publice, afacerile externe, datoria publică și transferurile între diferitele niveluri ale administrației.

Ponderea lor diferă semnificativ de la o țară la alta, de la 7,5% în Bulgaria la 21,2% în Ungaria.

Serviciile publice generale reprezintă și a doua categorie ca mărime a cheltuielilor guvernamentale în Ungaria, Grecia (17,1%) și Italia (15,4%), după protecția socială.

Afacerile economice sunt a doua categorie ca mărime a cheltuielilor în Malta, Letonia, România, Bulgaria și Luxemburg. Ponderea variază de la 6,5% în Danemarca la 20,3% în Malta.

Ele acoperă cheltuielile statului cu economia, printre care locurile de muncă și mediul de afaceri, agricultura, energia, industria, transporturile, comunicațiile și cercetarea economică.

Educație: Elveția are cea mai mare pondere a cheltuielilor

Educația reprezintă a doua cea mai mare pondere a cheltuielilor guvernamentale doar în Elveția, cu 16,3%. În mod remarcabil, ponderea cheltuielilor cu educația este sub media UE în toate cele patru mari economii ale UE, Italia având cea mai mică valoare, de 8%.

Aceste cinci categorii reprezintă între 80% și 92% din cheltuielile guvernamentale în țările analizate, media UE fiind de 87,9%.

Apărarea este a șasea categorie ca mărime a cheltuielilor în UE, cu 3,5%. Marea Britanie alocă apărării o pondere comparativ mai mare din cheltuielile guvernamentale, de 4,9%, decât unele dintre cele mai mari economii ale UE, precum Franța (3,2%) și Germania (2,7%).

Cheltuielile guvernamentale cu recreerea, cultura și religia, protecția mediului și cu locuințele și utilitățile comunitare sunt foarte reduse. Împreună, aceste trei categorii reprezintă doar 5,6% din totalul cheltuielilor guvernamentale în UE.