Gospodăriile din zona euro au sute de miliarde de euro investite în tehnologia americană. Analiștii spun că Europa are și banii, și companii promițătoare, însă prea puține dintre acestea ajung investiții accesibile pentru micii economisitori, scrie Euronews.
Economiile europenilor sunt tot mai expuse la expansiunea inteligenței artificiale din Statele Unite – și ajută la finanțarea ei.
Gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 de miliarde de euro în companii tehnologice americane, printre care Nvidia și Alphabet, potrivit președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
Într-un discurs susținut luni la Viena, Lagarde a avertizat că economiile europenilor riscă să plătească pentru boomul AI din SUA, fără ca Europa să primească o parte comparabilă din beneficiile economice.
„Companiile sunt construite în altă parte”, a spus ea. „Anul trecut, Statele Unite au produs 59 de modele AI notabile, iar China, 35. Franța și Marea Britanie au produs câte unul fiecare”.
Europa nu duce lipsă de bani. Problema este să ajungă mai mulți dintre ei la companii capabile să crească.
Gospodăriile din zona euro dețineau, în mai 2026, aproape 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare, potrivit unei noi analize a BCE publicate marți. Ele își păstrează în depozite aproximativ o treime din activele financiare, față de 11% în cazul gospodăriilor americane. Circa 80% dintre gospodăriile din zona euro nu dețin deloc acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții.
BCE a constatat că resursele limitate, lipsa de cunoștințe, nivelul scăzut de încredere și temerile legate de risc îi descurajează pe mulți europeni să investească. Peste 60% dintre gospodăriile din zona euro își țineau cea mai mare parte a averii în proprietăți imobiliare, în timp ce aproximativ un sfert se bazau în principal pe depozite bancare. În jur de 10% investeau indirect, prin produse de pensii și asigurări, în vreme ce doar 4% dețineau o parte însemnată a averii direct pe piețele financiare.
Europenii care vor expunere la AI investesc frecvent în companii tehnologice americane, deseori prin fonduri de investiții și pensii.
Este neapărat o problemă să investești în tehnologia americană?
Jeremie Peloso, strategul-șef pentru Europa al BCA Research, a declarat pentru Euronews Business că investițiile în tehnologia americană nu reprezintă neapărat o problemă pentru gospodăriile europene.
„Tehnologia americană a avut randamente mai bune decât indicii europeni în ultimii 10 ani”, a spus el, adăugând că investițiile internaționale îi pot ajuta pe economisitori să-și disperseze riscurile.
El a mai spus că un euro mai slab a crescut uneori randamentele obținute de investitorii din zona euro pe activele denominate în dolari.
A avertizat însă că sectorul tehnologic american a devenit puternic concentrat, ceea ce îi lasă pe investitori expuși la un grup relativ mic de companii afectate, în bună măsură, de aceleași forțe ale pieței.
Ben Barringer, șeful departamentului de cercetare în tehnologie de la Quilter Cheviot, a spus că capitalul european s-a mutat în străinătate pentru că multe dintre cele mai importante companii tehnologice din lume au fost construite și extinse în afara Europei, oferind perspective de creștere și randamente mai bune.
Cum finanțează banii europenilor inteligența artificială din SUA?
Cumpărarea unei acțiuni deja existente la o companie tehnologică americană nu aduce bani noi companiei respective. Însă o cerere puternică din partea investitorilor îi poate susține evaluarea și îi poate ușura atragerea de capital prin emiterea de noi acțiuni.
Atunci când micii investitori europeni cumpără acțiuni nou-emise – așa cum s-a întâmplat când SpaceX i-a invitat să participe la listarea sa la bursă din iunie –, ei oferă bani pe care compania îi poate folosi pentru investiții.
Dar listările la bursă nu sunt, prin ele însele, suficiente pentru a asigura capitalul necesar susținerii ritmului amețitor al investițiilor făcute de giganții AI. Prin urmare, cele mai mari companii tehnologice s-au împrumutat masiv și prin piața obligațiunilor.
Principalii hyperscaleri sunt așteptați să cheltuiască peste 1.000 de miliarde de dolari (870 de miliarde de euro) pentru investiții de capital până în 2028, potrivit unei analize a BCE. Suma include cheltuieli cu centrele de date, cipurile avansate, alimentarea cu electricitate și infrastructura de rețea.
Lagarde a spus că principalii hyperscaleri americani au emis anul trecut obligațiuni de peste 100 de miliarde de dolari (87 de miliarde de euro) și reprezintă acum aproape o zecime din noile emisiuni de obligațiuni denominate în euro ale companiilor nefinanciare.
Cinci mari hyperscaleri americani au în circulație obligațiuni denominate în euro în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, potrivit BCE. Fondurile, asigurătorii și schemele de pensii europene care cumpără aceste obligațiuni împrumută, practic, bani direct companiilor tehnologice americane.
Aceste împrumuturi pot avea și consecințe mai largi. Emisiunile masive de obligațiuni americane pot contribui la creșterea randamentelor la nivel global, în timp ce ratele dobânzilor pe termen lung din zona euro se mișcă adesea în tandem cu cele americane.
„Europa va suporta o parte din prețul acestui boom prin propriile costuri de împrumut”, a spus Lagarde. „Întrebarea este dacă va obține și creșterea economică ce vine la pachet cu el”.
Decalajul Europei la capitolul investiții în AI
Adoptarea rapidă a AI ar putea crește productivitatea zonei euro cu până la 4% pe parcursul unui deceniu, potrivit estimărilor BCE.
Dar Europa rămâne mult în urma SUA în privința infrastructurii necesare pentru dezvoltarea și rularea AI. Lagarde a spus că Statele Unite găzduiesc aproximativ 75% din capacitatea globală de calcul pentru AI, față de circa 5% în Europa.
Comisia Europeană estimează că decalajul dintre cererea de capacitate a centrelor de date și oferta disponibilă în UE ar putea ajunge la 19 gigawați până în 2036. Acoperirea lui ar putea costa până la 600 de miliarde de euro.
Se așteaptă ca firmele din zona euro să aloce în 2026 aproximativ 10% din investițiile lor pentru AI, în timp ce împrumuturile legate de AI au reprezentat, potrivit estimărilor BCE, aproximativ un sfert din creșterea creditării companiilor în primul trimestru.
Europa are companii AI private promițătoare, însă investitorii obișnuiți au acces mult mai ușor la giganții tehnologici listați la bursă din America.
„Nu există o lipsă de capital în Europa, ci pur și simplu o problemă de direcționare a fondurilor”, a spus Peloso.
El a adăugat că Europa are și un număr considerabil de companii tehnologice, dar relativ puține sunt listate la bursă. Asta le lasă micilor investitori – și fondurilor limitate la piețele publice – o ofertă restrânsă de investiții tehnologice europene.
Mistral ilustrează atât potențialul Europei, cât și problema ei de investiții. Compania franceză de AI a atras 3 miliarde de euro săptămâna trecută, în cea mai mare rundă de finanțare prin capital a unei companii tehnologice europene, însă micii economisitori nu au putut participa direct, pentru că acțiunile ei nu sunt tranzacționate public.
Barringer a spus că simpla încurajare a investitorilor să direcționeze mai mulți bani către AI-ul european ar trata simptomul, nu cauza de fond.
„Provocarea nu este pur și simplu lipsa de capital disponibil, ci crearea condițiilor pentru ca mai multe companii europene de clasă mondială să apară și să concureze la nivel global”, a spus el.
Asta ar necesita piețe de capital de risc mai dezvoltate, o disponibilitate mai mare de a finanța afaceri cu grad ridicat de risc și reguli care să sprijine inovația, menținând totodată o supraveghere adecvată.
„În cele din urmă, investițiile vor urma oportunitatea”, a adăugat Barringer.
Poate Europa să-și redirecționeze o parte mai mare din economii?
Principalul răspuns al UE este Uniunea Economiilor și Investițiilor. Aceasta își propune să le ușureze gospodăriilor investițiile, iar companiilor europene, obținerea de finanțare dincolo de granițele naționale.
Printre măsurile propuse se numără conturi de investiții mai simple și, eventual, cu avantaje fiscale, modificări ale pensiilor suplimentare și eforturi de reducere a costurilor de operare pe diferitele piețe financiare europene.
UE a introdus și Legea listării (Listing Act), menită să facă mai ieftină și mai simplă listarea companiilor la bursă. Aceasta include documente de listare mai simple și reguli care le permit fondatorilor să păstreze un control mai mare după intrarea companiilor pe piața bursieră.
Aceste reforme ar putea ajuta mai multe companii tehnologice europene să crească și să devină, în cele din urmă, accesibile investitorilor obișnuiți. Dar nu pot garanta că gospodăriile europene le vor alege în locul companiilor americane, care oferă perspective mai bune.
Peloso a spus că direcționarea unei părți mai mari a economiilor către afaceri va fi un proces de mai mulți ani, care necesită o reglementare mai simplă, un mediu mai favorabil pentru start-up-uri, piețe de capital de risc și de private equity mai dezvoltate și stimulente mai puternice pentru ca gospodăriile să investească.
Și Barringer a susținut că politicile ar trebui să se concentreze pe construirea unor companii mai puternice, nu pur și simplu pe direcționarea economiilor către un sector preferat.
„Dacă fundamentele nu sunt suficient de solide pentru a susține inovația, simpla direcționare a mai multor economii către sector este puțin probabil să rezolve problema”, a spus el.
Europa pare, așadar, să aibă capitalul – și un număr tot mai mare de companii tehnologice promițătoare. Provocarea ei este să ajute aceste afaceri să se extindă, să devină accesibile publicului și să ofere investitorilor oportunități suficient de atractive încât să concureze cu giganții tehnologici ai Americii.
