O sală de clasă goală de pe insula grecească Kalamos a devenit emblematică pentru criza demografică pe care o traversează Europa și nu numai. Grecia a închis anul acesta 75 de școli din cauză că nu mai sunt elevi. 2026-2027 este și ultimul an școlar pentru mica școală din Kalamos. Doar doi copii învață acum acolo. Grădinița a fost închisă de trei ani deja. În timp ce autoritățile încearcă cu disperare să atragă familii tinere pe insulă, adolescenții care s-au născut acolo își fac planuri de plecare.
Chryssa Ntalaka este singura profesoară de la ultima școală din Kalamos, o insulă idilică din Grecia. Cu fiecare an care trece, lista ei de elevi este din ce în ce mai scurtă. Anul acesta s-au înscris în clasa a șasea doi copii, relatează Associated Press.
La data de 23 septembrie, cei doi copii s-au așezat la catedra profesoarei lor, lângă tablă, în fața rândurilor goale de bănci și scaune. La anul, ei vor merge la o școală gimnazială de pe continent, iar școala lor va fi închisă.
În urmă cu trei ani a fost închisă și grădinița din apropiere. Jucării și cărți încă se află pe rafturi.
„Deobicei, profesorii sunt repartizați pe aceste insule împotriva voinței lor. Însă sunt profesori și educatori, din câte știu, care vor să vină în Kalamos, dar nu sunt copii”, a spus Chryssa Ntalaka pentru Associated Press (AP).
Pentru că nu au fost suficienți elevi, autoritățile din Grecia au fost nevoite să închidă 75 de școli și să suspende sau să prelungească suspendarea cursurilor în alte peste 400 de școli.
„Închiderea școlilor înseamnă că tinerii vor pleca. Rămân din ce în ce mai puțini oameni, ceea ce înseamnă din ce în ce mai puține nașteri. Înseamnă depopulație și așezări moarte care vor deveni azile”, a explicat Byron Kotzamanis, co-fondatorul Institutului de Cercetare Demografică din Atena.
El a fost elevul Chryssei Ntalaka. Criza demografică se prefigura încă de atunci. Kotzamanis a învățat într-o clasă în care se aflau copii de vârste diferite.
Chryssa Ntalaka a fost de mai multe ori singura profesoară la diferite școli din zone izolate în cei 20 de ani de carieră. Jumătate din acest timp l-a petrecut în Kalamos, nu departe de insula lui Ulise, Itaca.
Ea s-a îndrăgostit de Kalamos datorită plajelor sale virgine care sunt un magnet pentru turiștii veniți cu iahturile. A învățat să facă scufundări și a devenit o practicantă experimentată a pescuitului subacvatic. Dar va trebui să plece.
Ca școala la care predă acum să rămână deschisă ar fi nevoie ca două familii să se mute pe insulă. Ea și oficialii orașului au încercat cu disperare să atragă oameni noi pe insulă, dar fără succes deocamdată.
„Suntem foarte primitori și încercăm. Asta facem și acum, vrem ca cineva să ne audă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a spus ea.
Antonis Aivaliotis este acum licean. Încă locuiește pe insulă. Își amintește că atunci când a făcut el școala primară erau 40 de elevi la școala din Kalamos. După ce va absolvi, va părăsi definitiv insula. „Desigur că mi-ar plăcea să rămân. Iubesc Kalamos. Este casa mea. Dar nu este niciun progres aici”, a spus tânărul.
Din Croația până în Japonia, insulele se luptă să țină școlile deschise
Țările cu populație îmbătrânită se luptă să păstreze deschise școlile de pe insule, dar nu întotdeauna reușesc.
Croația a investit 4,6 miliarde de euro în insulele sale în ultimii 10 ani, a declarat premierul Andrej Plenkovic în iunie. Investițiile includ construirea sau extinderea a 20 de grădinițe, precum și renovarea școlilor primare și a bazelor sportive.
În ianuarie, parlamentul Croației, Saborul, a adoptat o Lege a insulelor menită să îmbunătățească viața locuitorilor acestora.
Ritmul declinului populației pe micile insule croate izolate este similar celui de pe continent.
Japonia se confruntă cu o situație demografică și mai dificilă. În deceniul încheiat în 2023, populația celor peste 250 de insule izolate incluse într-un program guvernamental de sprijin a scăzut cu 19%, aproape dublu față de rata înregistrată la nivel național, potrivit celor mai recente date ale guvernului. Aproape un milion de oameni locuiau pe aceste insule în 1955, iar în 2020 numărul lor ajunsese la 340.000.
În consecință, nu mai sunt suficienți oameni care să opereze feriboturile sau alte mijloace de transport, agravând contracția economică de pe insulele izolate. Guvernul japonez spune că menținerea locuitorilor pe insule este esențială pentru securitatea națională și a oferit subvenții pentru a atrage oameni să lucreze în turism, pescuit și alte industrii.
Unele insule au reușit să atragă elevi din alte zone. În îndepărtatele insule Oki, de exemplu, 74 dintre cei 132 de elevi ai unui liceu cu profil piscicol au ajuns acolo prin programe de relocare familială.
De asemenea, pe insula italiană Stromboli, formată în jurul vârfului unui vulcan, o școală s-a redeschis luna trecută după 20 de ani. Un singur elev învață acolo.
În mod normal, școlile primare italiene au nevoie de cel puțin 15 elevi, însă insulele izolate beneficiază de excepții, deoarece închiderea unei școli poate accelera depopularea.
În imaginile difuzate de presa italiană, Aysha, o elevă de doar 6 ani, cu un ghiozdan mov în spate aproape la fel de mare ca ea, a fost surprinsă în timp ce mergea de mână cu mama ei pe străzile din Ginostra în prima zi de școală în biserica din sat.
Populația Europei îmbătrânește
Aris Alexopoulos, directorul Centrului pentru Dinamica Populației al OCDE din Creta, a spus că populația Greciei ar putea scădea până la 8 milioane de locuitori, de la 10,5 milioane, până în 2050. Tinerii devin o minoritate, a declarat el în marja unei conferințe pe teme demografice desfășurate la Atena pe 21 septembrie.
Criza demografică afectează toată Uniunea Europeană: în 2024 s-au născut 3,55 milioane de copii, aproximativ jumătate din nivelul record atins în 1964.
Rata fertilității a scăzut la un minim record, de 1,34 copii per femeie, cu mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru menținerea unei populații stabile. Grecia s-a numărat printre puținele țări cu rate sub 1,25.
În iunie, UE a anunțat că va propune o strategie pentru insule, care va aborda, printre altele, și problema populației scăzute.
Themis Christophidou, directorul general pentru politica regională și urbană din cadrul Comisiei Europene, a declarat pentru AP, într-un e-mail, că UE a cheltuit 146 de milioane de euro în ultimii cinci ani pentru modernizarea școlilor din patru grupuri de insule grecești, tocmai pentru a contracara declinul demografic.
„Mobilitatea este unul dintre punctele forte ale Europei, dar oamenii ar trebui să plece din proprie alegere, niciodată din cauza neglijenței sau a lipsei investițiilor. Totul începe cu servicii publice de calitate, iar educația se află în centrul acestora.”, a scris ea.