Când Vladimir Putin a trimis cel puțin 19 drone în Polonia săptămâna trecută, liderul de la Kremlin trimitea un mesaj – nu are nicio intenție să oprească prea curând războiul pe care l-a pornit împotriva Occidentului, scrie Politico, duminică.
Incursiunea rusească în spațiul aerian al NATO vine după săptămâni întregi de atacuri aeriene în Ucraina, în urma cărora au fost uciși zeci de civili, au fost distruse nenumărate clădiri oficiale în care se aflau delegații europene și britanice și în care a fost atacată pentru prima dată o clădire guvernamentală, în centrul Kievului.
Departe de a fi gata să ajungă la un acord de pace cu Ucraina sub presiunea lui Donald Trump, Putin pare că își pariază supraviețuirea politică pe un conflict tot mai intens cu Statele Unite și cu aliații lor.
„Putin este președintele războiului”, spune Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center, un think-tank cu sediul la Londra. „Nu are niciun interes să oprească acest război”, adaugă el.
După ce s-a profilat ca lider de război, să revină acum și să fie un președinte pe timp de pace ar fi aproape ca o retrogradare.
„Oricare ar fi condițiile, știe că nu poate să renunțe la acest rol”, a mai spus Petrov.
„Rușii vor să arate că NATO nu are nicio valoare”
În condițiile în care invazia la scară largă împotriva Ucrainei se îndreaptă spre al patrulea an, Putin este în cea mai bună perioadă de la începutul invaziei și are cele mai multe motive de optimism.
Pentru că forțele ucrainene duc lipsuri importante de armament dar și de personal, Rusia a reușit să „macine” și mai mult apărarea ucraineană și să avanseze în profunzimea teritoriului țării.
Progresul invadatorilor, însă, rămâne foarte lent și costisitor. Forțele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de decese pe front, iar conflictul schilodește economia Rusiei, ea fiind pe cale să intre în recesiune.
Și, totuși, oprirea războiului vine cu alte riscuri.
Controlul strâns al Kremlinului asupra media și internetului îi va permite, cel mai probabil, să „vândă” un posibil acord de pace drept o victorie rușilor de rând. Totuși, nu despre asta e îngrijorat Vladimir Putin.
În condițiile în care opoziția liberală la regimul rus a fos decimată, singura amenințare reală la adresa conducerii sale e reprezentată de un grup mic dar vocal de naționaliști.
Acestor naționaliști Putin le-a promis o victorie grandioasă, nu doar față de Ucraina, ci și față de ceea ce Kremlinul numește „Occidentul colectiv”.
„Există o dorință printre cei mai agresivi membri ai establishment-ului militar politic de la Moscova ca NATO să fie distrusă”, spune Alexander Baunov, fost diplomat rus care lucrează ca cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center. „Vor să arate ca NATO nu are nicio valoare”.
Războiul hibrid a accelerat după summitul cu Trump, din Alaska
De când Putin s-a întâlnit cu Donald Trump în Alaska, luna trecută, în ceea ce președintele SUA a susținut că este un summit pentru obținerea unui armistițiu, Rusia și-a accentuat la extrem campania de război hibrid împotriva Europei, conform analiștilor militar.
Înainte de incursiunea de miercuri, în Polonia, dronele rusești s-au aventurat în mod repetat în spațiul aerian polonez, intrând prin Belarusul vecin și dând ocol orașelor înainte de a se întoarce.
În august, o dronă a Rusiei s-a prăbușit la 100 kilometri sud-vest de Varșovia.
Conform publicației Welt, cinci drone care au pătruns pe teritoriul polonez aveau o traiectorie directă spre o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele de luptă F-35.
Într-un editorial publicat cu două zile înainte de incidentul din Polonia, Dmitri Medvedev, fostul locțiitor al lui Putin și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate din Rusia, a acuzat Finlanda de „planificarea unui atac” și a amenințat guvernul de la Helsinki cu „distrugerea statalității finlandeze, odată pentru totodeauna”.
Analiștii au observat că aces tip și stil de de discurs seamănă mult cu retorica folosită de Kremlin înainte de declanșarea invaziei din februarie 2022.
Rusia pare că face noi pregătiri de război
Rusia a început, de asemenea, să mute industrii vitale, precum construcția de vase, spre estul țării, mai departe de granița sa cu NATO, a spus Petrov.
Vineri, Rusia a pornit exercițiile sale comune cu Belarusul, inclusiv în apropiere de granița poloneză. Exercițiile militare ar urma să se încheie marți.
„Orice ar reuși să obțină Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va opri acolo. Va continua în diverse alte forme, inclusiv militar”, spune Petrov.
Cu acțiuni precum incursiunea în Polonia, Putin dă un avertisment lui Trump și liderilor europeni care discută garanții de securitate pentru Ucraina, în urma unui posibil acord de pace, spune Kirill Rogov, fondator al think-tank-ului Re: Russia.
„Putin a arătat că poate să atace țări NATO astăzi și că nu au niciun sistem de apărare stabil”, a spus el.
Semnalele neclare date de Trump pe tema angajamentului NATO și refuzul său de a-și respecta propriile termene limită când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei îi dau lui Putin încrederea că poate să facă aproape orice. Pentru Putin, „este acum ori niciodată”, a adăugat Baunov.
Incursiunile precum cea din Polonia au ca scop să reducă încetul cu încetul angajamentul alianței occidentale față de apărarea colectivă, cu mici ofensive care testează capacitatea de răspuns a NATO.
Speranța este, spune Baunov, să creeze o imagine de slăbiciune pentru NATO, care ar putea să arate ca un „tigru fără dinți”. Până acum, reacțiile de la Washington au alimentat aceste temeri.