Cancelarul german Friedrich Merz se pregătește să atribuie Rusiei responsabilitatea pentru tentativa de atac cu dronă de la Leipzig și să anunțe sancțiuni „ample”, demers ce ar marca o nouă înăsprire a poziției Berlinului față de Moscova, notează Politico.
Planul guvernului german urmează să includă măsuri directe împotriva unor entități ruse, în timp ce UE avansează cu noi sancțiuni punitive pregătite în paralel la Bruxelles.
Anunțul este programat pentru începutul săptămânii viitoare şi coincide cu reuniunea miniștrilor de externe din UE care va avea loc marți în Irlanda, însă ar putea fi făcut și mai devreme, în funcție de decizia lui Merz.
Un oficial a afirmat, pentru sursa amintită, că, în urma incidentului cu drona de la Leipzig, simpla expulzare a unor diplomați ruși sau închiderea „Casei Ruse” din Berlin nu mai erau suficiente.
Era nevoie de măsuri mai ferme, precum intensificarea sancțiunilor sau chiar livrări mai ample de armament către Ucraina. Cei trei oficiali au refuzat să ofere detalii suplimentare cu privire la măsurile concrete pe care Merz intenționează să le anunțe.
Nu este clar în ce măsură Berlinul intenționează să îi considere responsabili pe anumiți actori ruși sau guvernul rus pentru tentativa de atac cu dronă. Berlinul se pregătește deja pentru o reacție dură, oficialii afirmând că Germania trebuie să se aștepte la măsuri punitive din partea Moscovei.
Această inițiativă survine pe fondul unor tensiuni ridicate în relația cu Rusia și al unei serii de incidente pe teritoriul european, descrise de oficiali de rang înalt drept „război hibrid”. Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova, avertizând guvernul rus cu privire la escaladarea tensiunilor cu NATO.
Merz: "Vor plăti pentru atac"
Însă momentul ales pentru anunțul preconizat al lui Merz este unul sensibil și pe plan intern. Duminica viitoare vor avea loc alegeri în landul german Saxonia-Anhalt, urmate, două săptămâni mai târziu, de alegeri în Mecklenburg-Pomerania Inferioară și la Berlin. În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară, partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) — cunoscut pentru poziția sa pro-rusă — conduce în sondaje.
Merz anunțase deja marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe grave, deși nu a nominalizat niciun partid anume.
"Atacul cu dronă de la Leipzig demonstrează, printre altele, că ne confruntăm și cu amenințări foarte reale”, a declarat el. „Guvernul federal îi va face pe autorii atacurilor hibride să plătească un preț. Vor plăti pentru asta.”
Ca răspuns la întrebările cu privire la planul Germaniei de a trage Rusia direct la răspundere, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat: „Cancelaria nu se angajează în speculații. Singurul lucru care contează este atribuirea oficială făcută de guvernul federal, la propria sa discreție și după evaluarea tuturor rezultatelor anchetei.”
Atacul dejucat pe aeroportul Leipzig/Halle
Atacul dejucat pe aeroportul Leipzig/Halle a fost deja asociat în mod direct cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit relatărilor din presa germană, drona, echipată cu explozibil, viza un avion cargo ucrainean de tip Antonov, utilizat și pentru transportul de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că, potrivit evaluărilor serviciilor de informații americane, există o legătură directă între Rusia și drona respectivă.
Există, de asemenea, similitudini cu o serie de acte de sabotaj care au vizat transportul aerian de mărfuri în Europa în cursul anului 2024 și care sunt atribuite serviciilor de informații ruse. Moscova a negat orice implicare.
Deocamdată, nu este clar ce informații noi au determinat Berlinul să atribuie responsabilitatea direct Rusiei. Pragul probatoriu necesar pentru o atribuire oficială este ridicat, iar în trecut s-a evitat formularea unor astfel de acuzații; ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, declara la începutul acestei luni că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”.
Doi dintre oficiali au descris viitoarea măsură drept o „Zeitenwende 2.0” – o referire la schimbarea istorică în politica de apărare anunțată de cancelarul Olaf Scholz ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022.
Depozitul de arme de lângă Berlin
Descoperirea unui depozit de arme în apropiere de Berlin a contribuit, de asemenea, la schimbarea de atitudine a Germaniei. Într-o zonă împădurită de lângă lacul Müggelsee, agenți ai serviciului german de informații interne au descoperit un depozit subteran care conținea două arme semiautomate. Cazul a ieșit la iveală în urma unei anchete realizate de un consorțiu de presă german format din NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung, deși descoperirea avusese loc în octombrie anul trecut.
Potrivit raportului, cele două arme erau ambalate în recipiente rezistente la intemperii și se aflau într-o stare impecabilă, ca noi. Depozitul conținea, de asemenea, o cantitate neobișnuit de mare de muniție. Se pare că armele erau pregătite pentru utilizare imediată. Anchetatorii le-au dezactivat, le-au pus la loc în ascunzătoare și au supravegheat zona, însă nu au surprins nicio persoană care să se deplaseze la fața locului.
Procurorul general federal al Germaniei investighează acum cazul, existând suspiciunea pregătirii unui act grav de violență care amenință statul.
După ce cazul a devenit public, Dobrindt a vorbit despre o situație cu grad ridicat de risc și a sugerat că armele ar fi putut fi destinate unor atacuri în Berlin. El a evitat să stabilească o legătură directă cu Rusia, dar a precizat că nu poate fi exclusă implicarea unor puteri străine.
În ultimele săptămâni, în țările NATO a avut loc o serie de incidente legate de securitate.
Drona de lângă Neptun Deep din Marea Neagră
În România, o dronă marină încărcată cu explozibil a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră și neutralizată de forțele armate române. Președintele Nicușor Dan a indicat în mod explicit Rusia drept responsabilă pentru incident. Câteva zile mai târziu, poliția slovacă a dejucat un plan de incendiere a unei fabrici de drone. În Estonia, autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei în urma unui incendiu provocat intenționat la sediul unui contractor din domeniul apărării. Sunt investigate și explozii produse la fabrici de muniție din Italia și Bulgaria, deși, până în prezent, nu există dovezi clare ale unui sabotaj rusesc în aceste cazuri.
În acest context, la nivelul UE se pregătește un nou pachet cuprinzător de sancțiuni împotriva Rusiei.
Acesta urmează să fie discutat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe din UE, programată pentru zilele de marți și miercuri la Wicklow, în Irlanda, potrivit a trei diplomați UE familiarizați cu discuțiile, care au dorit să-și păstreze anonimatul pentru a vorbi deschis despre acest subiect confidențial. Conform unuia dintre diplomați, în prezent sunt analizate 1.600 de propuneri de sancționare, vizând 800 de persoane și 800 de companii din Rusia. Se preconizează că sancțiunile vor fi adoptate la jumătatea lunii octombrie.
Un alt diplomat a precizat că utilizarea activelor înghețate ale băncilor de stat rusești este din nou în discuție, deși procesul este unul de durată și va necesita eforturi pentru a convinge Belgia, țară care s-a opus mult timp acestei idei. Cea mai mare parte a rezervelor băncii centrale a Rusiei înghețate în UE se află în administrarea Euroclear, entitate cu sediul la Bruxelles. Firma financiară belgiană este unul dintre cele mai importante depozitare centrale de valori mobiliare, iar guvernul condus de Bart De Wever privește cu reticență perspectiva unor represalii din partea Rusiei.
Toți cei trei diplomați au vorbit despre o extindere semnificativă a sancțiunilor actuale împotriva Rusiei. „Strategia este de a mobiliza toate resursele disponibile. Aplicăm toate regimurile de sancțiuni posibile”, a declarat primul diplomat UE.