Comisia Europeană tratează cu prudență încercarea lui Peter Magyar de a debloca fondurile europene înghețate, chiar dacă noul prim-ministru al Ungariei a sosit la Bruxelles insistând că un acord este „foarte aproape”, scrie Politico.
Magyar se va întâlni vineri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în căutarea unei soluții pentru ca Ungaria să-și poată primi miliardele de euro din fondurile europene. Ele au fost blocat din cauza lui Viktor Orban, care a încălcat frecvent legislația europeană în deceniul și jumătate în care s-a aflat la putere.
Însă, oficiali europeni avertizează, în privat, că procesul nu este nici pe departe atât de simplu pe cât sugerează mesajele publice optimiste ale lui Magyar. Un acord asupra unor elemente este probabil, vineri, a declarat un oficial al Comisiei, dar acesta a avertizat că va rămâne de lucru pe chestiunile mai complexe.
„Desigur, nu poți cere reformarea unei țări peste noapte, așa că nu ne așteptăm la un acord pe toate punctele. Se va conveni ceva, iar la alte lucruri vom continua să lucrăm”, a spus sursa citată.
Comisia are trei preocupări principale: o hotărâre iminentă a instanței privind o eliberare anterioară de fonduri de către Comisie; dacă Magyar poate livra rapid reforme fără să declanșeze o criză constituțională; și exemplul Poloniei, unde fondurile UE au fost deblocate după schimbarea guvernului, doar pentru ca reformele-cheie să se blocheze ulterior.
Riscul imediat se află la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care urmează să se pronunțe în următoarele săptămâni asupra deciziei Comisiei din 2023 de a elibera aproximativ zece miliarde de euro din fondurile înghețate pentru Ungaria, în perioada în care Orban era premier. Parlamentul European a contestat această decizie, susținând că executivul european a trecut cu vederea problemele persistente privind democrația și justiția. Avocatul general al Curții a dat deja dreptate Parlamentului, într-o opinie neobligatorie.
O înfrângere ar putea lăsa Comisia expusă acuzației că s-a grăbit din nou să elibereze bani pentru Ungaria. Temându-se să nu repete greșeala, Comisia cere ca reformele să fie finalizate — nu doar promise — înainte de eliberarea fondurilor.
Vizita lui Magyar la Bruxelles
Coregrafia tensionată din jurul vizitei lui Magyar a scos în evidență această diferență de percepție. Ministra ungară de externe, Anita Orban, a declarat, weekendul trecut, că Magyar se va întâlni joi cu Von der Leyen. Guvernul ungar a anunțat apoi public întâlnirea timp de mai multe zile, în timp ce Comisia a refuzat să o confirme. Abia miercuri seară — după ce Magyar a scris că întâlnirea va avea loc vineri — un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat-o public.
A mai existat un moment stânjenitor joi, când NATO a anulat o conferință de presă planificată, la care urmau să participe Magyar și secretarul general, Mark Rutte. Conferința de presă a fost anulată „din motive de program”, a spus un oficial NATO vorbind în numele organizației. Un purtător de cuvânt al guvernului ungar a refuzat să comenteze.
Magyar a făcut din obținerea fondurilor europene un element central al resetării post-Orban. Ministrul ungar de finanțe, Andras Karman, ministrul transporturilor și investițiilor, David Vitezy, și ministra de externe, Anita Orban, se află, de asemenea, la Bruxelles pentru discuții pregătitoare înaintea întâlnirii sale cu von der Leyen, a spus el.
„Una dintre cele mai importante promisiuni ale noastre de campanie a fost să obținem fondurile europene pentru Ungaria”, a spus Magyar. „Vorbim despre multe sute de miliarde de forinți. Toate statele membre ale UE au primit deja aceste fonduri, cu excepția Ungariei”.
„Mai sunt încă întrebări deschise, dar, în esență, am ajuns la un acord pe multe chestiuni importante. Suntem acum foarte aproape de un acord”, a adăugat el.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a confirmat joi că „au avut loc o serie de întâlniri [...] între echipele celor două părți, pentru a se face cât mai multe progrese posibil”.
Principala sumă aflată în joc este de 10,4 miliarde de euro din fondurile europene de redresare post-pandemie. Un acord pentru deblocarea banilor depinde de depunerea de către guvernul Magyar a unui plan revizuit privind cheltuirea fondurilor, au declarat doi oficiali ai Comisiei, în mod anonim.
Pentru a avea acces la întreaga sumă, Ungaria trebuie să îndeplinească așa-numitele super-jaloane privind justiția, garanțiile anti-corupție și achizițiile publice. Ungaria trebuie să ceară oficial accesul la bani până pe 31 august, iar plățile finale trebuie făcute înainte de sfârșitul anului.
Sarcina complicată a lui Magyar
Magyar are o supermajoritate parlamentară. Însă, reformele trebuie redactate, adoptate și trebuie să fie rezistente la contestații juridice. Funcții-cheie — inclusiv președinția, conducerea Curții Constituționale și procurorul general — rămân ocupate de loialiști ai lui Orban, care ar putea bloca reformele.
Încercarea de a-i înlătura ar putea declanșa o criză constituțională, a spus John Morijn, profesor de drept și politică în relații internaționale la Universitatea din Groningen.
„Este extrem de dificil să restaurezi statul de drept fără să încalci legea”, a spus Morijn. Înlăturarea liderilor instanțelor ar fi „un lucru foarte drastic”, a adăugat el. „Ar încălca și Constituția, iar Comisia nu vrea să fie asociată cu asta. Te-ai confrunta cu o criză constituțională”.
Magyar a recunoscut unele limite. După ce a spus că îi va transmite lui Von der Leyen și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, intenția Ungariei de a adera la Parchetul European, el a adăugat: „Nu putem accepta propuneri de amendamente care ar putea intra în conflict cu sistemul constituțional ungar. Cred că Comisia Europeană va înțelege acest lucru”.
Și Polonia apasă asupra calculelor de la Bruxelles.
După ce Donald Tusk a venit la putere în Polonia, în urma alegerilor din 2023, Comisia a deblocat peste 100 de miliarde de euro după ce Polonia a depus un plan de reformă a justiției și a făcut primii pași pentru refacerea încrederii. Însă, președintele Karol Nawrocki, loial partidului Lege și Justiție, a blocat ulterior reforme-cheie, alimentând criticile că executivul european a eliberat fonduri pe baza unor promisiuni, nu a unor schimbări concrete.
Cu toate acestea, oficialii UE vor să încurajeze ruptura lui Magyar de Orban, după ani de confruntare cu Comisia. Ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, a spus că noul ton al Ungariei reprezintă „o schimbare completă de direcție” și este „minunat să-l auzim”.
Totuși, unele state-membre au o abordare prudentă față de Magyar și preferă să aștepte să vadă ce schimbări aduce înainte de a îmbrățișa pe deplin Ungaria în chestiuni precum o cooperare mai strânsă în domeniul informațiilor.
„Nu este un panaceu — nu este un nou început luminos”, a spus un oficial european de rang înalt din domeniul apărării, adăugând: „dar este foarte important”.